EnglishRomână
Obiectiv turistic

Casa memoriala Alexandru Vlahuta

0 / 5
Compare Add to favorites

Casa Memorială „Alexandru Vlahuță” din Agapia

 

Casa memorială în care s-a născut şi a copilărit scriitorul Alexandru Vlahuţă
(1858-1919) este situată în satul mânăstiresc din com Agapia , lângă mânăstirea cu
acelaşi nume din judeţul Neamţ. Cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii scriitorului,
in anul 1958, casa a fost amenajată si inaugurată ca muzeu memorial.Casa scriitorului
Alexandru Vlahuță de la Mănăstirea Agapia se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004.

Scriitorul nu s-a născut aici, ci în Pleşeşti, în judeţul Vaslui. În această casă au
locuit mama şi sora, călugăriţele Elisabeta Vlahuţă şi Elisabeta Străjescu. Omul de
cultură Alexandru Vlahuţă venea deseori în timpul verii la mănăstirea Agapia, pentru a
se odihni, împreună cu prietenii săi ( (Ion Luca Caragiale, Octvian Goga, George
Coşbuc).

Istoric

 

În anul 1880, după ce a rămas văduvă, sora lui Vlahuță, Elisabeta Străjescu
(1850-1925), s-a călugărit la Mănăstirea Agapia. Zece ani mai târziu, în 1890, s-au
călugărit și părinții săi cu numele de Elisabeta și Nectarie, apoi și un frate mai mic, cu numele de Mardarie.

În satul mănăstiresc de lângă Mănăstirea Agapia, pe o coastă de deal aflată mai
sus, maica Elisabeta Străjescu a construit o căsuță cu cerdac, unde s-a mutat ulterior și
mama sa. În această casă, scriitorul Alexandru Vlahuță venea adeseori în timpul verii
pentru a se odihni. Uneori, își aducea acolo și prietenii săi, printre care se număra
pictorul Nicolae Grigorescu (1838-1907), cel care a pictat biserica mănăstirii.
Mitropolia Moldovei și Sucevei a efectuat lucrări de consolidare și restaurare a
casei în care a locuit scriitorul. În anul 1963, în această casă a fost organizată o
expoziție memorială care cuprinde mobilier original și obiecte personale ale familiei
Vlahuță, precum și fotografii, scrisori și cărți care relevă aspecte semnificative din viața
și creația cunoscutului scriitor. În prezent, în pridvorul casei sunt organizate cenacluri literare.
Muzeul Alexandru Vlahuță este administrat de către Mănăstirea Agapia.

Arhitectura

 

Casa memorial a lui Alexandru Vlahuţă are arhitectură românească ţărănească
specific zonei. Are parter şi etaj, momentan camerele de la parter nu se pot vizita. La
etaj casa are un cerdac lung din care se face accesul în prima încăpere.
În sala mare se întâlnea scriitorul cu prietenii săi de condei, aici se află fotografii
ale scriitorului, ale familiei sale şi ale prietenilor săi scriitori.
În vitrine, sunt expuse ediţii ale operelor scrise de Alexandru Vlahuţă: ,,Poezii”,
primele ediţii ale romanului ,,Dan”, ,,România pitorească”, monografia despre pictorul
Nicolae Grigorescu – volumul ,,Pictorul N.Grigorescu” (1910).

Cele două camere mici (foste chilii) erau dormitoare, şi au mobilier simplu,
obişnuit, paturi cu tăblii, lămpi de epocă, mese simple, un ceas cu pendulă, icoane
vechi, desene realizate de Margareta (fiica scriitorului). Pe un perete se află o copie
după N.Vlahuţă reprezentând pe Nectarie Vlahuţă (tatăl scriitorului) la vârsta de 100 de
ani şi un portret în ulei (al scriitorului) realizat de Ipolit Strâmbulescu.
În pridvorul spaţios au avut loc adevărate cenacluri literare, la care participau
prietenii scriitorului: Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale, N. Grigorescu, Paul Bujor, Al.
Philippide, Radu Rosetti şi alţii. Tot aici s-a hotărât căsătoria fiicei sale Margareta cu
nepotul lui Barbu Delavrancea, marele bizantinolog de mai târziu, profesorul I.D. Ştefănescu.

Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă

În incinta casei memoriale a lui Alexandru Vlahuţă din Agapia se află scrisoarea
pe carea cesta i-a adresat-o fiicei sale Margareta. O scrisoare despre o anume fericire,
pe care scriitorul a lăsat-o când fiica sa a împlinit vârsta de 17 ani:
“Să trăieşti Mimilica dragă, să fii bună, să fii bună pentru ca să poţi fii fericită!
Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că mai întâi nu
pot fi iubiţi şi al doilea… al doilea, de! norocul şi celelalte pere mălăieţe, care se aseamănă cu el, vin de afară,
de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora, n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea,
adevărata fericire, în tine răsare şi în tine înfloreşte şi leagă rod când ţi-ai pregătit sufletul pentru El.
Şi pregătirea aceasta e operă de fiecare clipă. Când pierzi răbdarea împrăştii tot ce ai înşirat şi iar trebuie să
o iei de la capăt. De aceea vezi atât de puţini oameni fericiţi… ATÂŢIA CÂT MERITĂ.
A, dacă nu ne-am iubi pe noi fără măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni
de câte ori am minţit, sau ne-am surprins asupra unei răutăţi, ori asupra unei fapte urâte, dacă în sfârşit, ne-
am examina mai des şi mai cu nepătimire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi, partea aceea de
prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptura.
Se ştie că durerea este un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile
Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce vrei. Şi văd că ai început să ştii şi asta. Doamne, ce
bine-mi pare că ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi vină.
Aşa, Mimilica dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al
invidiei şi al minciunii. Fii aspră cu tine, dreapta cu prietenii şi suflet larg, cu cei răi. Fă-te mică, fă-te
neînsemnată, de câte ori deşertăciunea te îndeamnă să strigi: ”Uitaţi-vă la mine!”. Dar mai ales aş vrea să
scriu, de-a dreptul în sufletul tău aceasta:

“Să nu faci o faptă a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti”. Nu e triumf pe lume, nici mulţumire
mai deplină, că o conştiinţă curată.
Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi trăit cincizeci de ani ai să o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu să o
citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi!
Te îmbrăţişez cu drag,
A. Vlahuţă”

PROGRAM

Program de vizitare: program de vară (aprilie-septembrie)- MARŢI-DUMINICĂ
interval orar 10.00-18.00 şi program de iarnă (octombrie-martie) – MARŢI- DUMINICĂ
în interval orar 09.00-17.00

Pont:

 La vizită încercaţi să evitaţi orele de vârf sau sezonul turistic;
 Este interzisă filmarea şi fotografierea;
 În curtea mânăstirii Agapia există un indicator către Casa Memorială;

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !