EnglishRomână
Obiectiv turistic

Casa memoriala Mihai Eminescu

0 / 5
Compara Adauga la favorite Print

Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Ipotești

“Memorialul Ipoteşti”

 

Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești este un muzeu memorial amenajat în
casa în care a trăit poetul Mihai Eminescu (1850-1889) în satul Ipotești din județul
Botoșani . Acesta este leagănul copilăriei marelui poet naţional, casa în care familia
acestuia a locuit vreme de aproape treizeci de ani (1850-1878). Are în patrimoniu
obiecte ce au aparţinut familiei Eminovici precum caseta de bijuterii a mamei poetului,
caseta de machiaj a poetului din perioada când juca în piese de teatru, veselă din
argint, dulapuri din lemn de trandafir şi nu în ultimul rând, multe cărţi.

Casa memorială a  poetului este completată și de o mică biserică în care se găsesc o mulțime de obiecte
care au aparținut familiei, iar în spatele bisericuței își au mormintele părinții poetului și
doi dintre frații lui, Nicu și Iorgu. La 4 kilometri de Memorialul Ipotești, se află lacul din
pădurea Baisa, sursă de inspirație a multor poezii ale lui Mihai Eminescu.

 

Istoric

 

 

În anul 1850, familia căminarului Gheorghe Eminovici a cumpărat o moșie în
satul Ipotești , unde va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o gospodărie
de oameni înstăriți. În această casă a locuit familia Eminovici până în 1878.În anul
1924, casa unde a copilărit Mihai Eminescu şi care rămăsese nelocuită ani de zile,
ajunsese o ruină. În anul 1934, casa a fost reconstruită pe acelaşi loc, acolo fiind
inaugurat în 1940 primul muzeu memorial dedicat marelui poet. Această casă nu
respecta structura originalului, astfel încât a fost demolată, fiind reconstruită o alta în
anul 1979 după documente originale, pe vechea fundaţie a casei damiliei Eminovici . În
casă se află mobilier – în mare parte original, provenind din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuţă de
familie, care datează din anii 39 ai veacului al XIX-lea de la un anume Murguleţ.
Lăcaşul de cult are dimensiuni mici, dar adăposteşte obiecte valoroase.
Din păcate, din anul 1884, când căminarul Gheorghe Eminovici moare, nimeni nu
a mai locuit în casă și a fost lăsată în paragină, astfel ajunsese să devină o adevărată

ruină. Nelocuită ani de zile, în 1924 a fost demolată de noul proprietar determinând
manifestații din partea studenților români și evrei din Botoșani împotriva acestei dărâmări. În
urma acestor proteste, proprietara moșiei Ipotești, Maria Papadopol, a donat de bună voie
locul unde s-a aflat casa familiei Eminovici din Ipotești.

În 1940 a fost inaugurat primul  muzeu memorial dedicat poetului, iar în anul 1979, după munci grele, o altă casă care
respecta documentele originale a fost construită pe vechea fundație a casei familiei
Eminovici. Începând cu anul 2000, finisajul exterior si interior al casei, mobilierul expus în
mare parte original, provenind din a doua jumătate a secolului al XI-lea reînvie atmosfera
celor treizeci de ani (1848-178) în care familia poetului a locuit la Ipoteşti, în casa construită
de căminar, odată cu mutarea definitivă la moşia din sat.

Arhitectura

 

Casa nouă avea trei camera: salon, cameră pentru părinţi şi camera fetelor, în
care se itră dintr-un hol. În spatele casei se află o cămară. Accesul în casă se face pe
uşa din faţă prin pridvorul de lemn, dar şi pe uşa de serviciu din spatele casei pe unde
se putea ajunge la dependinţe (grajduri, coteţe, hambare) dar şi la atenansă. Această
anexă era amplasată puţin mai jos de actualul amfiteatru în aer liber si avea o lungime
de 15 metri fiind compusă dintr-un pridvor de lemn foarte îngust prin care se intra în
cele trei încăperi camera băieţilor, biroul căminarului şi bucătăria.

Casa în viziunea criticilor literari

George Călinescu în articolul “ Viaţa lui Mihai Eminescu” spunea :
„Locuința părintească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de țară dar încăpătoare
și gospodărească, nu lipsită de anume eleganță rustică. Era o construcție geometrică, puțin
ridicată asupra solului, cu câte două ferestre mari în laturi.

Un pridvor înalt in față, la care suiai  pe vreo șapte trepte de lemn, un acoperământ al tindei,
în chip de fronton grec sprijinit pe două  coloane svelte, dădeau albei clădiri acoperite cu tablă un vag stil neoclasic.”
Valentin Coşereanu în articolul Ipotești-Eminescu-Ipotești; publicat în anul 2000 afirma:

„Atrage atenția curățenia sclipitoare datorată desigur, Ralucăi, apoi un anumit farmec
mistic izvorât și din mirosul sulcinei (este vorba de casa în care au locuit la Dumbrăveni),
elemente pe care le putem prelungi în admosfera interioară a noii case de la Ipotești…”

Program de vizitare:

program de vară (15 mai – 15 septembrie)- MARŢI-
DUMINICĂ interval orar 09.00-17.00 şi program de iarnă (16 septembrie-14 mai) –
MARŢI- DUMINICĂ în interval orar 08.00-16.00

Pont:
 La vizită încercaţi să evitaţi orele de vârf sau sezonul turistic;

Posteaza un nou Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !