EnglishRomână
Obiectiv turistic

Casa memoriala Tudor Arghezi

0 / 5
Compara Adauga la favorite Print

Casa Memorială „Tudor Arghezi”

“ Casa Mărţişor”

 

Casa Memorială Tudor Arghezi (cunoscută și sub numele de Casa Mărțișor)
este situată în strada Mărțișor nr 26, pe Dealul Piscului, dominând partea de sud-est a Bucureștiului .

Casa memorială Tudor Arghezi Mărţişor este un spaţiu inedit datorită istoriei şi
amintirilor pe care le poartă cu ea, se află în casa în care a locuit poetul, unul dintre cei
mai mari inovatori ai limbajului poetic românesc, începând cu anul 1930, şi s-a întipărit
în memoria locală sub denumirea de Mărţişor. Conform dorinţei testamentare a
scriitorului, începând cu anul 1974, acesta a devenit casă memorială.

 

Istoric

 

Casa Memorială este o altă frumuseţe iscată de poetul Tudor Arghezi.
În 1926, pe când Tudor Arghezi se afla încarcerat în închisoarea Văcăreşti, vede prin
geamul chiliei sale o bucată de pământ. Astfel i-a venit ideea să-şi construiască acolo o
casă pentru ca în cazul în care ar fi fost din nou încarcerat, soţia sa, Parascheva, să
poată ajunge la închisoare cu mâncarea caldă.

Tudor Arghezi devine proprietar, începând cu anul 1926, al terenului unde va urma
sa fie construită casa memorială. Demarează construcția acesteia cu sprijinul suedezului
Jahanes. Casa a fost construită după planurile poetului.

Familia Arghezi (Tudor și Paraschiva) s-a stabilit la Mărțișor în 1930, moment la
care nu erau gata decat trei camere din cele 20. Între anii 1935-1937 a fost ridicată și
clădirea anexă, care a devenit tipografia scriitorului, locul unde a lucrat cu fiul său, calfa
Baruțu, la imprimarea de cărți și reviste. În anul 1948 a fost naționalizată și proprietatea
lui Arghezi (Mărțișorul), poetul cedând bunurile sale cu condiția ca această proprietate
să fie folosită pe post de casă memorială după trecerea sa în neființă. La șapte ani
după moartea poetului, la 20 mai 1974, s-au deschis porțile Casei Memoriale Tudor
Arghezi, pentru ca din 2006 să devină Muzeu Memorial, sub coordonarea Muzeului
Național al Literaturii Române .

O lungă perioadă de timp, director onorific al muzeului a fost fiica lui Tudor
Arghezi, Mitzura Domnica . Muzeul a fost organizat la etajul clădirii, parterul aparținând
mereu moștenitorilor. Moștenitor a rămas Traian Radu, prieten foarte apropiat și
confident al Mitzurei Arghezi. Această decizie a fost contestată de nepoată, Doina
Theodorescu Arghezi.

 

Arhitectura

 

 

Clădirea este comusă din parter şi etaj, în total 18 camere, discrete, fără a epata
în vreun fel, la care se adaugă dependinţele. În colecţia de aici, publicul vizitator poate
avea acces la obiecte de mobilier datând din acea vreme, cărţi, obiecte de artă,
fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880-1967). Casa are stilul
rhitectural al unei mânăstiri.

Construcția a durat aproximativ 15 ani, deoarece Arghezi a ridicat-o treptat, în
ritmul în care scotea și vindea o carte nouă. Zidurile albe ale casei sunt înconjurate
de multă verdeață și pomi fructiferi; doar un bloc care se ivește la orizont îți amintește
că ești în oraș.

Camerele au un aspect autentic și ai impresia că Arghezi doar a ieșit un pic, urmând
să se întoarcă în orice clipă, să se așeze tacticos la birou și să pună pe hârtie câteva
versuri cu tâlc. La fel ca ultimele, scrise cu câteva zile înainte de moartea sa și dedicate
Paraschivei, care murise cu un an înainte:
„Mă chemi din depărtare şi te ascult/ Nam să te fac, pierduto, să mă aştepţi prea mult.”

Cele două turnuleţe de pe acoperişul casei semânând cu o cruce. „Poetului i-a
venit această idee pentru că a rămas cu sufletul şi cu amintirea la haina monahală. În
amintirea acelor vremuri şi-a dorit ca această casă să semene cu o mănăstire în
miniatură”, a declarat Marieta Mihăiţă, muzeograf „Casa Memorială Tudor Arghezi”. De
fapt, casa este amplasată în mijlocul livezii de cireş asemănător cu Mănăstirea
Văcăreşti, transformată ulterior în închisoare.

În apropierea casei, poetul şi-a construit şi propria tipografie, unde în prezent
sunt expuse volume, documente şi imagini cu poetul. Dintre cele 18 camere, Arghezi îşi
petrecea cel mai mult timp în camera de reverie, unde şi în prezent se află biroul
autorului. Locul pare oprit în timp, pe birou fiind aşezate stiloul, călimara şi ochelarii
autorului. În aceeaşi cameră se află şi un pat de fier, unde pe parcursul nopţii poetul îşi
scria operele pe care le citea a doua zi familiei, iar de cealaltă parte a camerei se află
biblioteca ce adăposteşte peste 7.000 de volume.

În grădină, pe locul unde a fost prima casă și apoi prisaca, se află azi mormintele
soților Arghezi, precum și al Mitzurei.

 

 

Pont:

 

 La vizită încercaţi să evitaţi orele de vârf sau sezonul turistic;
 Fotografiatul şi filmatul casei Mărţişor sunt permise doar contra cost;
 Se poate beneficia de ghidaj contra cost;
 De la Metrou Piaţa Sudului se poate ajunge foarte uşor la casa Mărţişor;

Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Duminica
Inchis 10:00 - 18:00 10:00 - 18:00 10:00 - 18:00 10:00 - 18:00 10:00 - 18:00 10:00 - 18:00

Posteaza un nou Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !