EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Agapia

0 / 5

Mănăstirea Agapia

 

Mănăstirea Agapia este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe
valea pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Ea se află amplasată în
mijlocul unei păduri, la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre
cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec.

Scurt istoric

 

 

În apropierea actualei Mănăstiri Agapia se afl[ Schitul Agapia Veche, sau Agapia din
Deal. Denumirea Agapia provine de la sihastrul Agapie, care s-a nevoit în poiana unde se află
în prezent Schitul Agapia Veche. Deoarece acesta era greu accesibil, la începutul secolului al
XVII-lea unii călugări s-au stabilit pe locul actualei mănăstiri, construind aici o biserică de lemn.

Ctitorul Mănăstirii Agapia (Agapia din Vale sau Agapia Nouă) este hatmanul Gavriil
Coci, fratele Domnului Moldovei Vasile Lupu. În perioada 1641-1643 el a construit biserica
actuală a Mănăstirii Agapia, cu hramul „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”, planurile acesteia
fiind alcătuite de arhitectul grec arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol. Sfântul lăcaș a
fost târnosit la 12 septembrie 1646 de către mitropolitul Varlaam al Moldovei, înconjurat de
un mare sobor de preoți și călugări, în prezența voievodului Vasile Lupu.

La începutul secolului al XIX-lea, dorind să înființeze un seminar de preoți la
Mănăstirea Socola din Iași, mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei a dispus ca cele 50
de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Prin hrisovul domnesc din 1803 al lui
Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici (până atunci fusese obște
de călugări). Cu acest prilej, a fost înființată o școală pentru călugărițe, unde să învețe
psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Ca stareță a fost numită
maica Elisabeta Costache, sora mitropolitului Veniamin Costache.

Însă, grelele încercări prin care a trecut mănăstirea nu se terminaseră. La 16
septembrie 1821 sfântul lăcaș monahal a fost devastat și incendiat de turci.

În 1995 au început ample lucrări de restaurare a acestui monument istoric, ele fiind
finalizate la începutul anului 2009. O mare atenţie a fost acordată picturilor murale originale
aparţinând lui Nicolae Grigorescu, acestea fiind supuse unor lucrări de refacere şi
recondiţionare. Prin finalizarea acestor lucrări s-a reuşit redarea în circuitul turistic şi
ecumenic a unui monument deosebit de important pentru cultura românească.

 

Ansamblul Mănăstirii Agapia

 

 

 Biserica „Sf. Voievozi” – datând din secolul al XVII-lea
 Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” – datând din 1864
 Biserica de lemn „Sf. Ioan Bogoslov” – datând din 1821
 Chiliile – datând din secolele XIX-XX
 Construcțiile din incintă – datând din secolele XIX-XX
 Turnul clopotniță – datând din 1823
 Bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – datând din 1780

 

Arhitectura și pictura

 

 

Principalul element al complexului este Biserica „Sf. Voievozi”, care are plan triconc.
Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri din piatră și cărămidă de o grosime
impresionantă. El are abside semicirculare, la care au fost adăugate ulterior un diaconicon la
sud și un proscomidiar la nord. Lăcașul de cult are un acoperiș cu o înclinație redusă, acesta
fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului.

Biserica are fațade în stil neoclasic și este tencuită în asize mari cu mortar de var alb.
Soclul este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de
argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea
superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află
dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică.
Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și
unul pe latura nordică, a căror bază sprijină în interior arcul principal al naosului) și un picior
de contrafort în axul absidei altarului.

În interior a fost eliminat zidul de mare grosime care separa pridvorul inițial de
pronaos, el fiind înlocuit cu trei arce care se sprijină pe două rânduri de coloane dorice masive.

Mănăstirea Agapia este renumită pentru pictura interioară a bisericii, operă a
celebrului pictor român Nicolae Grigorescu (1838-1907).
Între anii 1858-1860, Grigorescu a pictat interiorul bisericii într-un stil laicizant realist
inspirat din compozițiile vestiților pictori ai Renașterii: Tizian, Rafael
Sanzio, Rembrandt, Bartolomé Murillo, Leonardo da Vinci etc. La Agapia, atât icoanele, cât
și pictura murală, se dovedesc de o calitate superioară, rezultat al contactului, fie și indirect,
cu arta marilor creatori din trecut, din care tânărul a știut să tragă învățăminte. Lucrate
minuțios, cu multă siguranță și îndemânare, icoanele ating perfecțiunea tehnică, câteva dintre
ele (Maica Domnului, Iisus) fiind catalogate drept opere capitale ale stilului neoclasic în arta  românească.

Pont:

 Este o mănăstire potrivită pentru iubitorii de literatură, gasindu-se și o imensă
bibliotecă. În plus, mănăstirea a fost descrisă în mai multe opere literare, de scriitori ca
Alexandru Vlahuță, Dimitrie Bolintineanu și Ion Creangă.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !