EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Antim

0 / 5

Mănăstirea Antim

 

 

Mănăstirea Antim, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, este un așezământ
monahal important din București, ctitorie a sfântului Antim Ivireanul.
Este mănăstire de călugări, care l-a avut ca stareț, până la trecerea sa la Domnul în anul 2002,
pe Arhimandritul Sofian Boghiu. În prezent este paraclis patriarhal.

 

 

Scurt istoric

 

 

Mănăstirea Antim, ctitorită de marele ierarh Antim Ivireanul, a fost ridicată în
perioada anilor 1713 – 1715 pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul Sfântul
Nicolae, în care se păstra Mirul, nu departe de dealul Mitropoliei, la aproape două sute de metri spre apus.

Inițial, mănăstirea avea forma unei cetăți, cu biserica în centru; pe laturile care descriu
perimetrul unui pătrat erau chiliile, iar în fiecare colț era câte un turnuleț.
Realizarea artistică a mănăstirii reprezintă o mărturie elocventă a vieții culturale
bucureștene de la începutul secolului XVIII-lea. Întregul complex – biserică, chilii, paraclis,
clopotniță, case egumenești – a fost executat, atât arhitectonic cât și pictural, potrivit planurilor întocmite de marele ierarh.

Biserica este singura ridicată în sec al XVIII-lea cu planul în formă treflată; ferestrele
sunt mari, cu ancadramente sculptate în piatră; rozete mari și bogate, pridvorul este deschis cu
portal monumental, capitelurile și piedestalurile coloanelor sunt frumos ornamentate cu
motive florale. Dimensiunile geometrice ale bisericii sunt 30 metri lungime și 10 metri lățime,
naosul cu două ferestre la fiecare absidă amintind de structura vechilor biserici sârbești .
La restaurarea din 1863 s-au adăugat amvonul și cafasul, executate din lemn de stejar,
de către Carol Storck, și având același model sculptural cu stranele.

Deasupra ușii de la intrare, sub pisanie, se află decorația sculptată a emblemei
Sfântului Antim, melcul, simbol al credinței și smereniei, încadrat de o cunună de lauri și
având în partea superioară o stea. Aceeași formă de melc a avut-o și prima cheie a ușii
bisericii, fierăria broaștei aflându-se din 1855 în Muzeul Național.

În prezent, ansamblul mănăstiresc, monument istoric valoros, găzduiește, în afara
mănăstirii propriu-zise, o parte a administrației patriarhale, precum și biblioteca Sfântului Sinod.

Arhitectura

 

 

Sculptată de Sfântul Antim însuși, ușa masivă de lemn de stejar de la intrarea în
biserică, depășind în frumusețe toate realizările artistice de același gen din vremea sa, capătă
strălucirea unei taine duhovnicești: nu putem intra în biserică decât prin lucrarea Păstorului
care are ca „descuietoare” credința și smerenia.

Tradiția menționează că toate sculpturile din piatră ale tâmplei, ale picioarelor
coloanelor și ale ancadramentelor, ca și pictura din biserica mare și din paraclis, au fost
executate după schițele mitropolitului ctitor, care a și pictat câteva icoane pe fresca zidurilor,
alături de Preda Zugravul; pictate de el sunt și cele două icoane: icoana Tuturor Sfinților și
Icoana celor patru sfinți (Alexie, Nicolae, Antim și Agata). Tâmpla de piatră, originală, a fost
remontată în anul 1966, adăugându-i-se icoanele împărătești și cele praznicale, executate din mozaic.

 

Pont:

 La Manastirea Antim din Bucuresti se afla moaste ale Sfintilor 40 de Mucenici, ale
Sfintei Mucenite Paraschevi, ale Sfintilor Neofit si Acachie.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !