EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Bisericani

0 / 5

Mănăstirea Bisericani

 

În urmă cu şase secole, câţiva pustnici din Ţara Sfântă, retraşi pe pământuri româneşti,
puneau bazele unei mănăstiri, pe locul care, datorită râvnei lor, se va numi mai târziu
Bisericani. Cu Biserica „Buna Vestire“ în centru, ctitorie a domnitorului Ştefăniţă Vodă, pe
temelia pusă în anul 1499 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare pe locul bisericuţei din lemn a
cuvioşilor pustnici, într-un loc cu o încărcătură sacră, Mănăstirea Bisericani este una dintre
cele mai importante din această zonă, rivalizând, timp de trei veacuri, ca bogăţie şi forţă
spirituală, cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistriţa. Izolaţi în aerul
binecuvântat de la Bisericani, bolnavii din sanatoriu înveşnicesc timpul cu fiecare zi.

 

Scurt istoric

 

Frumoasa biserică cu hramul Bunei Vestiri poartă, din 1535, amprenta lui Petru Rareş,
care a făcut modificări ctitoriei lui Ştefăniţă voievod (1517-1527). Aceasta a fost înconjurată
cu ziduri groase şi patru turnuri de apărare, între anii 1627-1631 (de către domnitorii Miron
Barnovschi Movilă şi Moise Movilă), şapte ani mai târziu, voievodul Vasile Lupu adăugându-i chilii şi un turn-clopotniţă.

La 1786, fanariotul Constantin Moruzzi este cel care a dat forma finală acestei
mănăstiri, multă vreme dependentă de Bistriţa Neamţului (cu care se pare că a avut şi niscaiva
supărări cauzate de câteva proprietăţi funciare). În şase ani a refăcut biserica, păstrându-i
pronaosul şi turnul-clopotniţă din 1638, şi zidind casele stăreţiei, paraclisul şi chiliile  mănăstirii.

În vremea Eteriei, în anul 1821, Mănăstirea Bisericani a fost prădată de multe dintre vechile
sale odoare ctitoricești. Cele care mai rămăseseră au fost topite și prefăcute în lucrări noi de
stareții Veniamin și Nicon Marinescu, între anii 1838 și 1854.
Foarte bogată de-a lungul veacurilor, Mănăstirea Bisericani va sărăci mult odată cu
secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, iar cinci ani mai târziu a devenit penitenciar.
Astfel, liniștea vieții monahilor din Mănăstirea Bisericani a fost tulburată de zgomotul
lanțurilor celor întemnițați. Treptat, numărul monahilor care mai rămăseseră scade, ajungând la numai doisprezece.

În anul 1905, zidurile închisorii se prăbușesc în Sfânta Noapte de Înviere. Astfel,
închisoarea a fost desființată, iar locurile și-au recăpătat pacea. Șapte ani mai târziu, în 1912,
în imediata veninătate a Mănăstirii Bisericani se ridica un sanatoriu pentru cei bolnavi de cea
mai ucigătoare maladie a acelor vremuri ‒ tuberculoza pulmonară. Ulterior, întreg ansamblul
Mănăstirii Bisericani devine sanatoriu TBC, care astăzi poartă denumirea de „Spitalul de Ftiziopneumologie ‒ Bisericani”.

Din punct de vedere administrativ, între anii 1904 și 1960, vestita mănăstire a
Bisericanilor devenise schit sub oblăduirea Mănăstirii Durău, apoi sub oblăduirea Mănăstirii Bistrița, până în anul 1990.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în anul 1990 schitul Bisericani s-a
reînfiinţat ca mănăstire, avându-l ca stareţ pe părintele protosinghel Atanasie Ciumaşu
(egumen 1976-1990, stareţ 1990-1994), care a menţinut rânduiala slujbelor şi a purtat grijă de bolnavii internaţi la sanatoriu.

În prezent, Mănăstirea Bisericani are trei altare de rugăciune: Biserica voievodală
„Bunavestire”, din incinta sanatoriului, Paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului”, ridicat
pe locul numit „la Sfânta Iconiţă” (unde s-a arătat Maica Domnului) şi Biserica „Sfântul
Proroc Ilie Tesviteanul”, în curs de finalizare. Paraclisul şi biserica aflată în construcţie, cu
turnul-clopotniță și celelalte dependințe, au fost ridicate după 1998, prin strădaniile actualului stareţ, protosinghelul Serafim Mihali.

 

Icoana Maicii Domnului

 

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Manastirea Bisericani, este o icoana
facatoare de minuni. Este adevarat ca minunile tin de credinta si rugaciunea rugatorului, iar nu
de marimea, vechimea ori calitatea icoanei. Sunt insa unele icoane, special alese de Maica
Domnului, prin intermediul carora s-au savarsit minuni deosebite. O astfel de icoana este si cea de la Manastirea Bisericani.

Unele icoane sunt vindecatoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altele sunt
aducatoare de ploi binecuvantate si protectoare ale manastirilor si familiilor credincioase. Fara
indoiala, toate icoanele sunt facatoare de minuni si ajutatoare credinciosilor. Dar unele poarta
o harisma speciala, pe care o simte numai cel ce se roaga mult si cu lacrimi in fata sfintelor icoane

Prima tipografie din Moldova

 

 

La Mănăstirea Bisericani a luat fiinţă prima tipografie din Moldova (înaintea celei de
la „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi), adusă de la Kiev în timpul mitropolitului Dosoftei. Aici s-au
tipărit „Scara“ Sfântului Ioan Scărarul, „Vieţile Sfinţilor“, „Minunile Maicii Domnului“,
evanghelii, psaltiri, octoihuri, ceasloave, un volum al „Filocaliei“. Călugării erau vestiţi
traducători de limbă greacă şi slavonă, o parte dintre manuscrisele traduse păstrându-se la
Biblioteca Academiei Române. De la Mănăstirea Bisericani s-au ridicat episcopul Mitrofan de
Buzău, vestit tipograf şi traducător al Bibliei lui Şerban Cantacuzino din 1688, călugărul
Misail, mare cărturar, autorul „Letopiseţului Ţării Moldovei“, Silvestru Bălănescu, episcop de
Huşi, Pahomie, mitropolitul de Voronej, Rusia.

 

Pont:

 Se recomanda vizitarea mănăstirii începând de la ora 17.00, pentru a lua parte la programul liturgic.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !