EnglishRomână
Obiectiv turistic

Mănăstirea Coșoteni

0 / 5

Mănăstirea Coșoteni

 

Ctitorită în anul 1647 de către Matei Basarb pe locul unui vechi schit ce datează din
vremea lui Negru Vodă, Mănăstirea Coşoteni este unul dintre cele mai impresionante
monumente istorice din Teleorman. Mănăstirea se află la 35 de kilometri de Alexandria, pe
drumul care leagă municipiul Roşiorii de Vede de comuna Vedea, la poalele dealului satului
Coşoteni, într-un peisaj încărcat de istorie. Lăcaşul este închinat Sfântului Mare Mucenic
Dimitrie şi Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou.

Scurt istoric

 

Monumentul istoric de la Coşoteni, sat din comuna Vedea, situată la aproximativ trei
kilometri de Roşiorii de Vede, păstrează amprenta a patru secole de istorie. Ridicarea
lăcaşului se leagă de numele a doi mari domnitori români. Mănăstirea Coşoteni a fost
înfiinţată pe un vechi schit ridicat aici în vremea lui Negru Vodă. A fost ctitorită în 1647 de
Matei Basarab. Pisania mănăstirii datează de la data de 1 August 1647. Însemnările lui C. C.
Giurescu din “Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei” atestă existenţa lăcaşului şi faptul că
Matei Basarab a refăcut biserica ctitorită iniţial de către Negru Vodă. Pe aceste locuri
funcţionase o bună bucată de vreme o şcoală, una dintre primele şcoli din judeţ. Boierii ai
căror copii erau educaţi aici au donat mănăstiri moşii, după cum menţionează hrisoavele istorice.

Constantin Brâncoveanu este un alt domnitor care a contribuit şi el la întreţinerea
lăcaşului de la Coşoteni. Biserica de aici a fost grav avariată de-alungul timpului, iar în 1708,
la comanda lui Constantin Brâncoveanu, lăcaşul a fost restaurat. Mănăstirea a fost
transformată de domnitor în metoc al Mănăstirii Văcăreşti din Bucureşti. A păstrat acest statut
până în 1864 când în urma apariţiei legii secularizării averilor mănăstireşti , mănăstirea de la
Coşoteni a pierdut toate averile şi s-a transformat în mănăstire de sine stătătoare. La începutul
anilor 1900 mănăstirea a fost abandonată. Nicolae Iorga o aminteşte în 1929 ca fiind
abandonată şi într-o stare avansată de degradare.
Mănăstirea Coşoteni este locul în care s-a născut Radu Grămăticul, considerat cel
dintâi cărturar european. Radu Grămăticul a tradus în 1574 Tetraevangheliar, document ajuns
astăzi la British Library. Într-o notiţă în limba slavonă de la sfârşitul Tetraevangheliarului,
Radu Grămăticul aminteşte de satul natal ca aparţinând mănăstirii de lângă Roşiorii de Vede.

Monumenul a reuşit să supravieţuiască însă în timp. În 1997, aici au început ample lucrări de
consolidare şi restaurare a bisericii cu hramul ”Sf . Dumitru”. Lucrările au fost finalizate în
2016. Începând cu 2014, lăcaşul a redevenit mănăstire.

Legenda mănăstirii

 

O veche legendă legată de întemeierea Mănăstirii Coşoteni spune că lăcaşul a fost
ridicat în jurul unui copac în care Negru Vodă s-a ascuns de turcii care îl urmăreau. Ca să-şi
arate recunoştinţa faţă de locul care l-a salvat, a zidit în jurul copacului o bisericuţă. Se spune
că trunchiul este şi acum în zidul bisericii.

 

Pont:

 Biserica Sfantul Dumitru din Cosoteni este unul dintre cele mai importante obiective
turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !