EnglishRomână
Obiectiv turistic

Mănăstirea Coșula

0 / 5

Mănăstirea Coșula

 

Aflată la 20 de km sud-est de Botoşani şi datând din 1535, Mănăstirea Coşula îşi
întâmpină pelerinii şi vizitatorii cu pisania, aflată deasupra uşii de la intrare, „Cu voia Tatălui,
cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, a binevoit Mateiaş, marele vistiernic de a
zidi hramul Sfântului Nicolae, în mănăstirea lui la Meletin; s-a început aprilie 23 şi s-a
săvârşit în acelaşi an în anul 7043 (1535) septembrie 8 zile”.

Scurt istoric

 

Chiar dacă nu este ctitorie voievodală, întrucât vedem că ziditorul locaşului este pan
Mateiaş Coşolvei, vistiernicul lui Petru Rareş, domnul Moldovei, Mănăstirea Coşula este un
exemplu clasic al arhitecturii medievale moldoveneşti şi un loc de liniştire sufletească pentru mulţi.

Mănăstirea a fost un important centru cultural, unde s-a făcut prima traducere din
Herodot în limba română (sec. XVIII). În pictura acestei mănăstiri rămâne ca taină folosirea
culorii galben (dacă avem „albastru de Voroneţ” şi „verde de Suceviţa”, specialiştii susţin că avem şi „galben de Coşula”).

Mânăstirea Coșula stă cocoțată pe un pinten de deal ce pătrunde până in inima
satului, spre valea râului Miletin. De aproape cinci sute de ani ea străjuiește și apără
spiritualitatea creștină a locului. Mânăstirea s-a ridicat în vremurile frământate ale
domnitorului Petru Rareș, pe cheltuiala lui Mateiaș Coșulvei, mare vistiernic al domnitorului.
Când i s-a pus piatra de temelie, zona era una sălbatică, împădurită, izolată de „Șleahul cel
Mare al Moldovei”, care pe atunci nu trecea pe lângă Coșula, traseul fiind Iași-Cotnari-
Hârlău-Dracșani. Cu timpul, în jurul mânăstirii și-au făcut loc casele creștinilor, iar localitatea
înfiripată a început să-și făurească propriul renume.

Mânăstirea, în existența sa, a avut și momente de cumpănă. Unul, și poate cel mai
încercat în credința duhovnicească, a fost în 1775, când austriecii au ocupat Bucovina, iar
călugării de la mânăstirile intrate sub ocupație s-au refugiat și la Coșula. Numai că lăcașul n-a
scăpat de pustiirea trupelor austriece, în drumul lor spre Țara Românească. Făcând față cu
credință momentelor de grea cumpănă, călugării mânăstirii, în perioadele de liniște, s-au
preocupat de prosperitatea așezământului. Pământurile mânăstirii erau întinse în mai multe
locuri. Ca orice lăcaș de credință, ce poartă în cârcă sutele de ani, mânăstirea a avut secretele și tainele ei. Însă cea mai mare taină, care a frământat cele mai luminate minți ale
spiritualității românești, printre care și Nicolae Iorga, rămâne un manuscris al unei vechi
traduceri românești a Istoriilor lui Herodot.
După demersuri repetate ce au durat circa 18 ani, prin stăruința părintelui stareț Calinic
Chirvase, în anul 2014 au început lucrările de restaurare la întregul ansamblu: biserica,
stăreția, casa egumenească, clopotnița, beciurile și zidul împrejmuitor.

Arhitectura

 

Situl Mânăstirii este unul deosebit de valoros, pe un teren în pantă de cca
20%, realizând o expunere în amfiteatru a clădirilor dinspre sud și drumul comunal de acces
în satul Coșula, expunere valoroasă ce în prezent este distorsionată de anumite elemente de
arhitectură nouă cu care s-a intervenit în ansamblu și anume construcția chiliilor și forma nouă a arhondaricului și sălii de mese.

În partea estică a ansamblului, situl este prelungit cu un parc în care este delimitată o
alee centrală ce trece pe lângă o mica școală ce datează de la începutul secolului și debușează
în dreptul turnului de incintă, din colțul sud-estic al Mânăstirii. Spre nord, imaginea
Mânăstirii, se profilează pe relieful dealurilor înconjurătoare. Ansamblul Mânăstirii, delimitat
parțial de zidul de incintă, parțial de împrejmuiri din lemn, precum și parcul ce îi creează un
preambul romantic de acces dinspre partea de est, se constituie într-un sit valoros ce trebuie evidențiat.

Lăcașul este construit din piatra iar pentru conturul ferestrelor si ocnițelor s-a folosit
cărămidă. Atât la interior cât și la exterior, biserica a fost acoperită cu picturi valoroase din
care încă se mai păstrează urme. Pictura originală din interiorul bisericii, realizată la 1538, a
fost acoperită parțial cu pictură in ulei ce datează din secolul al XIX-lea.

 

Pont:

 

 În această mănăstire, programul liturgic începe mai devreme, la ora 5.30.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !