EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Dintr-un lemn

0 / 5

Mănăstirea Dintr-un Lemn

 

Situată la aproximativ 25 km sud de municipiul Râmnicu-Vâlcea şi la 12 km nord de
Băbeni, pe valea Otăsăului, în comuna Frânceşti, separată prin dealurile vecine de mănăstirile
Surpatele şi Govora, pitoreasca Mănăstire Dintr-un Lemn este o oază de pace şi de bucurie
spirituală pentru toţi aceia care zăbovesc mai mult la adăpostul zidurilor ei.

Scurt istoric

 

Cea mai veche mărturie despre apariția mănăstirii într-un ținut de un farmec deosebit,
la margine de pădure seculară cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe
meleagurile Țărilor Române, diaconul arab creștin Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658,
însoțind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susține că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui
stejar secular icoana Maicii Domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să
construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular.
O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul,
spune că un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru al II-lea
Mircea (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care amintește Paul de Alep și
tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuță, numită din această pricină Dintr-un lemn
Legendele apariției și construirii așezământului monahal sunt o parte din adevăr, însă
prima mențiune documentară apare la 20 aprilie 1635. O mărturie importantă scrisă este a
lui Matei Basarab din 27 noiembrie 1640 la ridicarea bisericii din piatră. Acesta nota că a zidit
mănăstirea , înșirând mănăstirile pe care le-a întemeiat.
Pisania bisericii de piatră, care datează din 1715, pomelnicul mănăstirii din 1804 făcut
după cel din 1715, confirmă că documentul din 1640 a lui Matei Basarab este real și că
biserica de zid este construită de acesta.
Dar însemnările lui Paul de Alep, care a vizitat mănăstirea la 20 de ani după
inaugurare, spun cu totul alceva. El afirmă că ctitor al asezământului este un boier
contemporan cu Matei Basarab și văr cu acesta, Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare
culcer, mare vornic, viitor ban. Adevărul ar putea fi undeva la mijloc. Faptul că cei doi sunt
rude apropiate, ar fi putut contribui împreună la construcția bisericii, lucru cofirmat de tabloulctitorilor din pronausul bisericii din zid. Chiar și linia construcției este tipică epocii în care a trăit Matei Basarab.
După o restaurare importantă făcută de către Ministerul Aerului și Marinei, restaurare
făcută între anii 1938- 1940, sfântul locaș devine simbolic loc de închinăciune și rugă pentru aviatori și marinari.

Legenda mănăstirii

 

Legenda spune că ori un cioban, ori un călugăr (depinde de sursa folosită) a găsit într-
o scorbură a unui stejar secular icoana Fecioarei Maria și din acel stejar a construit
mănăstirea. Se întâmpla la mijlocul secolului XVI. Icoana este de dimensiuni mari, având 1,5
m înălțime și 1 m lățime. Copacii seculari (vezi pozele de sub articol) dimprejurul mănăstirii
care sunt văzuți acum sunt o dovadă a vechimii pădurii și a faptului că omul nu și-a tocit  toporul în acel loc.

 

Pont:

 Fotografiatul este interzis în interior

Posteaza un nou Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !