EnglishRomână
Obiectiv turistic

Mănăstirea Fâstici

0 / 5

Mănăstirea Fâstici

 

Prima biserică a fost ctitorită în secolul al XVII-lea de familia Palade. Actuala biserică
a fost zidită de Voievodul Mihail Racoviţă în anul 1721 (în a treia sa domnie între 1715-
1726). Satul Fâstâci a fost dat din 1641 lui Racoviţă Cehan, al doilea logofăt, şi soţiei sale
Teofana. Mânăstiea exista şi în anul 1694, martor stând actul de hotar al lui Mardare şi Talpeş
Vornicul, care spune că a ales 70 de pământuri, alături cu Băltenii şi mănăstirea.
Voievodul Mihai Racoviţă a înzestrat mănăstirea cu moşii şi sate. În unele lucrări
existente la Episcopia Huşilor, se arată că în anul 1809 mănăstirea Fâstâci din ţinutul Vaslui,
ţinea de mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai şi apoi a fost închinată mănăstirii Frumoasa din
Iaşi. Arhimandritul Ioasaf Blându a construit în 1834 clădirea stăreţiei şi chiliilor, clopotniţa şi zidul înconjurător.

În 1850-1851 arhiereul Chirii Simachi, a renovat biserica punându-i acoperiş nou din
tablă, pardoseală de marmură, o nouă catapeteasmă şi pictând-o. Tototdată a înzestrat-o cu
odoare şi veştminte. O mare furtună declanşată în 1881 a rupt acoperişul, care a fost refăcut cu bani de la stat.

Implicarea statului în reparaţiile bisericii duce la concluzia că după secularizarea
averilor mănăstireşti si plecarea călugărilor greci în 1864, a devenit biserică de mir. In 1898 s-
a pus un nou acoperiş bisericii de către Preotul Pavel Manoilescu, care după cum arată
biografia lui, a făcut şcoala primară la mănăstirea Fâstâci. Învăţători i-au fost călugării
Nicanor şi Diomid, ei fiind cei care au înfiinţat şcoala primară în mănăstire. Dependinţele
mănăstirii s-au ruinat în 1918, dar statul le-a reparat şi a adus aici un orfelinat.
Cutremurul din 1940 a fisurat zidurile bisericii şi statul alocă din nou fonduri, în 1967,
pentru reparaţii. Reparaţiile au durat până în 1977, în acest timp făcându-se şi o nouă pictură.
După 1990 mănăstirea a fost reînfiinţată ca mănăstire de călugări, dar după 1993 a
devenit mănăstire de maici.

Arhitecura și iconografia

 

Biserica este din zid în plan treflat, cu spaţiul compartimentat în altar, naos, pronaos şi
pridvor închis. Absida cilindrică a altarului este luminată de o fereastră mare la est şi câte una mai mică la sud şi nord.
Catapeteasma este din lemn de tei cu o foarte frumoasă ornamentaţie sculpturală aplicată, în
care predomină elementele vegetale. În sistemul de boltire predomină calotele sferice. Naosul
este luminat pe mijlocul absidelor de câte două ferestre mari, pe care se suprapun alte două,
mai mici. La limita cu pronaosul mai are câte o fereastră pe zidurile din sud şi nord. Pe naos
este o turlă mare deschisă, circulară în interior şi octogonală în exterior.
Naosul se delimitează de pronaos printr-un zid care duce până la boltă, cu o largă
deschidere în arc. Pronaosul are o boltire semicilindrică. Şi pe pronaos este o turlă deschisă,
tot cilindrică în interior şi octogonală în exterior. Pronaosul este luminat de câte o fereastră
mare la sud şi nord, pe care se suprapune câte una mai mică.
Pridvorul, adăugat probabil mai târziu, este luminat de trei ferestre foarte mari la vest
şi una la sud, terminate în arc frânt. În partea superioară se termină cu două calote sferice,
simetrice faţă de axul central al bisericii. În pridvor se intră prin vest, pe o uşă de lemn în
două canaturi, cu geamuri în partea superioară. Din pridvor în pronaos se intră pe o uşă
masivă din lemn de stejar, cu întărituri metalice. Pardoseala din biserică este din marmură, iar
în pridvor din plăci de ceramică. Acoperişul este din tablă zincată.
Este realizată în tehnica frescă (după reparaţiile terminate în 1977), de pictorul Vasile
Pascu din Focşani. La intarea în pronaos, pe dreapta (peretele vestic), este tabloul votiv al
ctitorului Mihail Racoviţă (1721) ţinând biserica în mâna dreaptă şi Iisus Hristos care
binecuvintează biserica. În partea stângă sunt pictaţi Episcopii Partenie Ciopron şi Eftimie Luca al Romanului.
Faţadele văruite în alb, au un brâu simplu de jur împrejur, la 2/3 din înălţime. Sub brâu
şi deasupra lui sunt rânduri de cărămizi, profilate în dinţi de fierăstrău. De la jumătatea
zidurilor în jos sunt colonete care formează între ele firide terminate în arc frânt. În partea
superioară, de jur împrejur, sunt ocniţe ornamentate cu stucaturi, iar în partea de vest la
intrarea în pridvor, ocniţa are sculptată stema Moldovei. De jur-împrejurul bisericii sunt
trotuare largi din dale mari de piatră.

 

Pont:

 Credincioşii fără mijloace proprii de transport pot folosi mijloacele publice de
transport auto care circulă de mai multe ori pe zi până în satul Unirea, distanţă 3,5 km
de mănăstire. Până la alunecările de teren care au avut loc între Unirea si Fâstâci,
autobuzele circulau până la mănăstire, traseul urmând să fie reluat după ce se vor
executa lucrările de consolidare a terenului.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !