EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Ghighiu

0 / 5

Mănăstirea Ghighiu

 

La mai putin de cinci kilometri de Ploiesti se afla unul dintre cele mai cunoscute
lacasuri de cult din Prahova, Manastirea Ghighiu. Vatra monahala situata la Barcanesti este
una dintre putinele care au ca hram "Izvorul Tamaduirii".
Ridicata acum mai bine de patru secole, in mijlocul unei paduri care facea parte din
legendarii Codrii ai Vlasiei, manastirea atrage credinciosi din toata tara. Doua sunt motivele
pentru care oamenii vin sa se roage aici: icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, adusa
tocmai din Siria, si un faimos izvor tamaduitor.

Scurt istoric

Actuala biserica a fost zidita intre anii 1858-1866 (si sfintita la 31 martie 1866), de
catre staretii Eftimie si Antonie, ajutati de mitropolitul Nifon, pe temelia fostei biserici de
lemn (construita in 1817), care nu se stie cand a fost daramata si in ce imprejurari.
Biserica manastirii Ghighiu a avut de suferit multe stricaciuni, atat in timpul marelui
cutremur din 1940, cat si in timpul bombardamentelor aliate asupra campurilor petroliere din
Prahova, din 1944. In urma cutremurului si a bombardamentelor, biserica si chiliile au suferit mari stricaciuni.

In anul 1952, Prea Fericitul intru adormire, Patriarhul Justinian, a transformat
manastirea pentru calugari in manastire pentru maici, iar intre 1954-1958 a facut renovarea
intregului ansamblu, cand s-a inchis pridvorul si s-a turnat si mozaicul. Tot atunci s-a
construit ansamblul de chilii in stil brancovenesc, acoperite cu tigla.
Un mare necaz s-a abatut asupra manastirii prin cutremurul din 4 martie 1977, care a
cauzat bisericii alte mari stricaciuni, ce au necesitat consolidari masive si restaurarea picturii,
lucrarile durand pana in august 1990, cand biserica a fost resfintita.

Ansamblul monahal si elementele arhitecturale
Arhitectura bisericii aminteste de stilul brancovenesc: forma de trefla, o singura turla
pe naos si pridvor deschis in fatza. Biserica Manastirii Ghighiu inspira stabilitate si greutate.
Biserica este in forma de trefla, construita din caramida, pe temelie din blocuri masive
din piatra. Interiorul este compartimentat in altar, naos si pronaos. Initial a avut pridvor deschis, in stil brancovenesc, care la renovarea din 1954-1958 a fost inchis cu zid si in parte de mari ferestre cu geamuri.

Are plafonul si peretele dinspre pronaos pictat. La intrarea in pronaos sunt pictati
Sfintii apostoli Petru in dreapta usii, Pavel in stanga ei. Usa de la intrarea in pronaos este din
lemn, sculptata, avand pe Sfintii Apostoli Pavel in stanga si Petru in drepata ei.
Catapeteasma este din lemn, foarte frumos sculptata. Are o singura turla pe naos, octogonala.
Acoperisul este din tabla, iar pardoseala are turnat mozaic. Clopotnita este mare, din
zid si pe sub ea se intra in incinta. Acum intrarea se face pe o poarta alaturata, la nord de
biserica. Chiliile din sud fac corp comun cu clopotnita.
Pictura a fost lucrata in ulei de Gheorghe Tattarescu in anul 1865, sub influenta scolii
italiene, exceptand pe cea a cupolei. Aceasta a fost restaurata intre anii 1954-1958 si 1984-
1990, cand au fost facute si unele reparatii bisericii.
Manastirea poseda o colectie de arta bisericeasca. In incinta manastirii gasim lucruri
de pret in colectia de arta religioasa, intre care, la loc de cinste este icoana Maicii
Domnului cu pruncul – Icoana Facatoare de minuni – o culme a artei sacre, venita din partile crestinilor sirieni, din secolul al XVI-lea.

Icoana Maicii Domnului

 

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumita ca icoana facatoare de minuni, este o
culme a artei sacre siriene, venita din partile crestinilor sirieni, in secolul al XVI-lea. Icoana a
ajuns in Romania in anul 1958, ea fiind adusa de catre episcopul Vasilios Samaha si oferita
Patriarhului Justinian Marina, in urma unui vis in care Maica Domnului i-a cerut sa ii duca
icoana in acest loc. Icoana a fost adusa din Siria si depusa in Catedrala Patriarhala din Bucuresti.

Se spune ca Maica Domnului i-a cerut Preafericitului Patriarh, in vis, sa ii duca icoana
siriaca la Manastirea Ghighiu. Parintii au hotarat ca icoana sa fie dusa la Manastirea Ghighiu, unde a inceput sa faca minuni.
Sfanta icoana a fost adusa la Manastirea Ghighiu in data de 25 februarie 1958, de o
delegatie condusa de catre vrednicul de pomenire Parinte Patriarh Teoctist, pe atunci episcop vicar patriarhal.
Asezand icoana in biserica mare, brusc, oaspetele sirian, episcopul Samaha, a izbucnit
in plans. Cu lacrimile siroind pe obraz, a cazut in fata icoanei si a inceput sa-si ceara iertare
Maicii Domnului ca a luat-o de la locul ei, ca necredinta oamenilor a alungat-o din Siria.
Icoana a sporit faima manastirii, fiind inca o marturie despre indurarea lui Dumnezeu
si demonstrand inca o data ca in acest loc si-a facut biserica pentru a locui intr-insa. La
icoana, dupa o straveche moda athonita, se insiruie puzderie de lantisoare aurite – in semn de
multumire si recunostinta pentru toate minunile savarsite prin mila si rugaciunile si mijlocirea
Maicii Domnului la Fiul ei si Dumnezeu nostru.
Icoana este zugravita pe lemn de santal. Icoana isi pastreaza numele de Siriaca
datorita provenientei sale, ea fiind renumita mai ales pentru ajutor in nastere de prunci si tamaduirea unor boli.

 

Pont:

 Credinciosii care n-au mijloace proprii de transport pot folosi autobuzele pentru Buda
Palanca, cu statie chiar in fata manastirii. De asemenea, pot folosi autobuzele locale
ale orasului Ploiesti numerele 11,12 sau 16 de la gara Ploiesti pana la dispensar –
Liceul Agricol – si apoi la stanga 2 kilometri pe drum pietonal, manastirea fiind pe
dreapta soselei.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !