EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Glavacioc

0 / 5

Mănăstirea Glavacioc

 

În legătură cu numele satului de origine slavă, Iorgu Iordan pune
cuvântul Glavacia între denumirile care arată forma sau înfățișarea locului. Bogdan Petriceicu
Hasdeu afirmă că forma mai veche a fost Glavaciov. În secolul al XVI-lea apare
forma Glavaciog, iar forma Glavacioc apare după secolul al XVIII-lea.
O legendă locală pune originea denumirii pe seama găsirii craniului (gleava) unui
boier străin (ciocoi) în albia râului Glavacioc.

Scurt istoric

 

Prima atestare documentară a Mănăstirii Glavacioc datează din anul 1441, când Vlad
Dracul întăreşte proprietatea mănăstirii asupra unui sat dăruit de banul Radu. Banul Radu este
primul dregător cu această calitate care apare în sfatul domnesc al lui Mircea cel Bătrân
înainte de anul 1400, ceea ce ne indică faptul că mănăstirea exista la începutul secolului al XV-lea.

Profesorul Constantin C. Giurescu identifica Mănăstirea Glavacioc cu Mănăstirea
Strugalea, menţionată într-un document din 11 mai 1409, scris în cetatea Giurgiului. Prin
acest document voievodul Mircea cel Bătrân scuteşte de slujbe şi dăjdii un sat ce se chema
Pulcouti, dăruit respectivei mănăstiri. Dintr-un hrisov domnesc al lui Radu cel Mare, datat la
20 iulie 1507, aflăm că Mircea cel Bătrân ar fi dăruit în vremea sa Mănăstirii Glavacioc satul
Călugăreni de pe Neajlov şi un alt sat cu acelaşi nume, aflat pe râul Teleorman.
Nepotul lui Mircea cel Bătrân, Vlad al IV-lea Călugărul a rectitorit mănăstirea
distrusă, probabil, odată cu invazia otomană din anul 1462. El ridică din temelie o biserică din
zid în locul celei din lemn, înzestrează mănăstirea cu multe venituri şi moşii şi foloseşte
Glavaciocul ca reşedinţă domnească[3]. Este înmormântat aici în septembrie 1495. Fiul sau,
Radu cel Mare, a isprăvit biserica şi a întărit proprietăţile. Hamza, banul Craiovei, şi Marga
cea tânără (fiica lui Matei – banul din Caracal) sunt alţi binefăcători ai mănăstirii. Alexandru
al II-lea Mircea întăreşte o parte din satul Obislav, dăruit de fiica lui Hamza pentru sufletele
celor patru fii ai săi ucişi în septembrie 1568 şi înmormântaţi în această mănăstire.
Între 1701-1704, când domn era Constantin Brâncoveanu, s-a făcut a doua renovare
fiind egumen Ştefan. Constantin Brâncoveanu reface casa domnească şi pivniţa mănăstirii.

În anul 1802, în urma unui cutremur, biserica se dărâmă. Este refăcută din temelii de Eforia
Şcoalelor prin boierul paharnic Costache Faca între anii 1840-1843. În 1858 biserica este închisă din cauza degradării.

În perioada comunistă, mănăstirea a fost transformată în biserică de mir. O nouă
reparaţie a ansamblului s-a făcut în anii 1974-1976, când s-a refăcut şi clădirea chiliilor, care a
fost acoperită cu tablă. În 1991, prin purtarea de grijă a PS Episcop Calinic al Argeşului şi
Muscelului, mănăstirea este redeschisă, având ca stareţ pe ieromonahul Creţu Claudiu Casian.
Procesul de restaurare a mănăstirii continuă şi astăzi.

Legendele mănăstirii

 

Începuturile mănăstirii sunt învelite în neguri de legendă. Se spune că pe locul unde
este construită Mănăstirea Glavacioc, în timpul lui Mircea cel Bătrîn, un cioban a găsit într-o
peșteră o icoană făcătoare de minuni, ce poartă chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a
decis construirea acestui lăcaș sfînt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a închinat și s-a
rugat și Vlad Țepeș ori Vlad Dracul, să câștige bătăliile cu dușmanii românilor. Acea icoană a
fost luată la un moment dat de niște călugări și dusă la Mănăstirea Curtea de Argeș. A doua zi
dimineață, când au intrat călugării în mănăstire, s-au închinat când au văzut icoana așezată la locul de unde fusese luată.

De asemenea, lângă mănăstire se află un izvor, despre apa căruia se spune că este
făcătoare de minuni. Acesta izvorăște de sub altarul bisericii și iese la suprafață la poalele
colinei pe care este așezată mănăstirea. Apa lui formează un mic lac. La izvor se află un
monument refăcut în anul 1945 și un altul construit în 2007.
Legenda spune că Vlad al IV-lea Călugărul s-a tămăduit de o boală de stomac de care suferea bând din apa izvorului.

 

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !