EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Hagigadar

0 / 5

Mănăstirea Hagigadar
„Biserica dorințelor”

 

Mănăstirea Hagigadar a fost ridicată pe Dealul lui Bulai, „pe o culme rotundă, parcă ar
fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit” (după cum a scris Nicolae Iorga), care se află
în mijlocul unei văi. Această mănăstire este închinată Maicii Domnului și poartă un nume
armenesc: Hagigadar însemnând în limba armeană "îndeplinirea dorințelor".

Scurt istoric

 

Asezamant de cult armenesc, dateaza din 1512. Manastirea este inaltata pe varful unui
deal, accesul fiind posibil numai pe jos. Panta inclinata nu-i descurajeaza insa pe credinciosii
care o urca in genunchi pana la poarta pe care intra tot in genunchi dupa ce pe drum se mai opresc aprinzand cate o lumanare.

O inscriptie incastrata in zid il mentioneaza drept ctitor pe un negustor armean,
Bogdan Donavakian care a ridicat sfantul locas intre 1512-1513, in vremea domniei lui
Bogdan cel Orb (1504-1517). Legenda spune ca bogatul negustor de vite conducea o cireada
spre Budapesta si s-a oprit pe dealul Bulai ca sa innopteze si sa se roage la o bisericuta de
acolo. In timpul rugaciunii a auzit ingerii cantand si i-a aparut in vis Sfanta Fecioara care l-a
binecuvantat si i-a spus ca la intoarcere sa inalte o manastire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Afacerile mergandu-i perfect, negustorul Donavakian si fratele sau au construit pe deal
biserica de piatra fortificata, Hagigadar” care, multa vreme a fost cunoscuta si ca „Metocul
armenesc”, o manastire in care initial nu erau calugarite in adevaratul sens al cuvantului, ci
doar niste femei credincioase care traiau departe de lume, ducand o viata austera.
Biserica a suportat cateva reparatii, cea mai importanta fiind cea de la jumatatea
secolului al XIX-lea cand la 4 august 1863 s-au serbat si 350 de ani de la ridicarea ei.

Arhitectura

 

Biserica Mănăstirii Hagigadar este construită în stilul artei moldovenești. Din punct de
vedere arhitectonic, ea are o formă dreptunghiulară cu absida altarului spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenești. Turla este octogonală și zveltă, asemănătoare cu cea de
la Mănăstirea Dragomirna, având patru ferestre înguste dispuse în cele patru puncte cardinale.
Pridvorul bisericii are o cornișă triunghiulară cu câte două ferestre de fiecare parte a ușii.
Pronaosul și naosul au bolți realizate în stil moldovenesc. Între pronaos și naos se află
un spațiu îngust, cu o boltă semicilindrică, cu dublouri, care amintește de încăperea
mormintelor (gropnița) apărută pentru prima dată la biserica Mănăstirii Neamț. Pentru a
permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost lărgit. Fostă
mănăstire de maici, Mănăstirea Hagigadar a fost și locul de reședință al episcopilor armeni.
Mănăstirea Hagigadar este înconjurată de ziduri de incintă nu foarte înalte. Există nu
mai puțin de șase porți de ieșire din incintă. În interior pe lângă biserică, se află o trapeză, un
grup sanitar, o fântână cu roată acoperită, o troiță și o clopotniță amenajată între două trunchiuri de copac.

 

Pont:

 Legenda spune că trebuie să meargi în genunchi îconjurand biserica de trei ori ca să ți
se indeplineascaădorintele. Drumul trebuie parcurs în tacere și se spune că versantul
de est a fost erodat de genunchii celor care il urcau.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !