EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Horezu

0 / 5

Mănăstirea Horezu

 

Mănăstirea Horezu (sau Hurezi), cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, este
o mănăstire din România, situată în orașul Horezu, județul Vâlcea. Este cea mai de
seamă ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Sinteză a artei românești din
acel timp, a fost construită între anii 1690-1693, biserica cea mare a mănăstirii fiind târnosită la 8 septembrie 1693.

Scurt istoric

 

 

Lucrările de construcție la Mănăstirea Horezu au început în anul 1690, ctitor fiind
Voievodul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Amplasamentul sfintei
mănăstiri se află valea râului Romanii de Jos, într-un colț pitoresc de la poalele Munților
Căpățânii, în apropierea orașului de astăzi Horezu (județul Vâlcea). Conform tradiției, numele
„Hurezi” vine de la cuvântul „huhurezi”, păsări care existau în număr mare prin aceste locuri.
Voievodul a încredințat supravegherea lucrărilor de construcție și decorare ale ansamblului lui
Pârvu Cantacuzino, vărul său primar. După moartea acestuia, în anul 1691, este numit în locul lui, boierul Cernica Ştirbei.

Sinteză a „artei brâncovenești”, mănăstirea a fost terminată în 1693, biserica mare a
așezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693. Meșterii care au creat această impozantă
dar echilibrată construcție au fost: Istrate lemnarul, Vucasin Caragea pietrarul și Manea
vătaful zidarilor. Cei care au executat pictura, terminată complet abia la 30 septembrie 1694,
au fost zugravii Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ichim.
Constantin Brâncoveanu, ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin
inteligență și mult echilibru politic, a înființat tipografii și a patronat tipărirea a numeroase
cărți. În timpul domniei sale mănăstirea Hurezi a devenit un puternic centru cultural al Ţării
Românești. Aici a înființat voievodul vestita bibliotecă, rămasă peste veacuri sub denumirea
de „Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu”, care mai numără și în prezent peste 4000 de
volume. Aici se găseau importante lucrări ale vremii: Odiseea lui Homer (tipărită la Basel în
1541), Tragediile lui Euripide (tipărite tot la Basel, în 1551), Novellae-le adăugate
de Iustinian cel Mare Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum și lucrări ale istoricilor
bizantini Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses.

 

Ansamblul arhitectonic

 

 

Ansamblul arhitectonic al mănăstirii, întins pe mai mult de 3 hectare, se remarcă prin
conceptul unitar. El este structurat pe axa principală est-vest, pe care sunt aliniate gradat patru
lăcașe de cult, construite în etape diferite și având ctitori diferiți:
 Biserica principală a mănăstirii („Biserica mare”), aflată în centrul incintei mănăstirii. Are
hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, fiind ctitorie a Sfântului
voievodul martir Constantin Brâncoveanu (1693).
 „Biserica bolniței”, ctitorită de doamna Marica, soția voievodului (1696), și zugrăvită de
Preda Nicolae și Ianache.
 Schitul „Sfinților Apostoli”, ctitorit de starețul mănăstirii, Ioan Arhimandritul, la 1698, și
zugrăvit de Iosif și Ioan la 1700.
 Schitul „Sfântului Ştefan”, numit astfel dupa numele fiului cel mare al voievodului,
ctitorit de acesta la 1703. și zugrăvit de Ianache, Istrate și Harinte.

 

 Program de vizitare:

 

zilnic – vara între orele 8,00 – 20,00
zilnic – iarna între orele 9,00 – 17,00

Tarif de vizitare
Mănăstirea se vizitează GRATUIT

Vizitare Muzeu
– 2,00 lei pentru adulţi
– 1,00 lei pentru copii

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !