EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Logresti

0 / 5

Mănăstirea Logrești

 

Mănăstirea Logrești este o mănăstire ortodoxă de maici situată în localitatea Târgu
Logrești, județul Gorj. Așezământul monahal este mai puțin cunoscut, datorită faptului că
viața monahală s-a desfășurat cu intermitență, în urma vitregiilor istoriei, dar și datorită
poziției mai izolate, în afara localității, la capătul unui drum de țară, dincolo de albia râului
Amaradia. Biserica mănăstirii, ce poartă hramul Sfinților Ioachim și Ana (9 septembrie),
figurează pe lista monumentelor istorice.

Scurt istoric

 

Biserica schitului Logrești, cu hramul Sfinții Ioachim și Ana, a fost construită în a
doua jumătate a secolului al XVIII-lea de familiile craiovene Pandia, Obedianu și Oțetelișanu,
împreună cu preotul Ion Tândălescu, din satul vecin Frunza. S-a zidit din cărămidă, în formă
de cruce, în stil brâncovenesc, de meșteri necunoscuți. Nu se cunoaște exact data terminării.
Se poate afirma sigur că în anul 1769 era gata, căci la acea dată, ctitorul Tândălescu, devenit
între timp egumen, sub numele de Iosif ieromonahul, face un act de închinare a schitului ca metoc al Episcopiei Râmnicului.

Viața monahală nu a avut continuitate în acest schit. Pe la mijlocul secolului al XIX-
lea, biserica a mai fost reparată. Între 1830-1840, servea ca biserică de mir cu hramul „Sfinții
Voievozi”, în loc de „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, cel pus de ctitori. Apoi, sfântul
lăcaș a fost cu totul părăsit, după secularizarea averilor mănăstirești. La începutul secolului
trecut nu mai erau nici monahi, nici clădiri anexă, biserica era în ruină, averile cotropite de
proprietarii vecini. Între anii 1911-1914 este restaurată de proprietarii Tănăsache și Elena
Dumitrescu Negrea. Tot atunci se construiește și un paraclis, pe dâmbul dinspre apus, azi
dispărut. Zugravul Belgun, din Hurezani, restaurează pictura, însă fără artă. Preoții din sat mai
slujeau uneori aici. Evenimentele din 1914-1918împiedică stabilirea unei vieți monahale. Biserica începe iarăși să se ruineze.

În 1932, la îndemnul P.S. Vicarul Nifon Criveanul, începe restaurarea în forma actuală
cu cheltuiala doamnei Magdalena Mihai Săvoiu și a altor buni creștini. Se construiește o
clădire cu etaj pentru monahii slujitori. Schitul a fost înzestrat de doamna Magdalena Mihail
Săvoiu cu 5.500 mp pădure și un hectar teren agricol, pe care s-au sădit pomi fructiferi și vie.

Stareți au fost, în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu, Damian
Tivig și Gherasim Manda. La școala de meserii din Vădeni s-a lucrat mobilierul din interiorul
bisericii: ușile de la intrare, ușile împărătești, sfeșnice, strane, iconostas, jilțul arhieresc.
Biserica se acoperă cu șiță. Pictorul Vasile Avramescu lucrează patru ani la restaurarea
picturii în forma ei veche, după ce înlătură adăugirile inestetice ale restauratorilor anteriori. La
17 noiembrie 1940 Sfântul Schit este sfințit de Î.P.S. Mitropolitul Nifon Criveanul.
În 1960, Schitul Logrești a fost desființat, în urma unui decret dat de comuniști,
devenind biserică a parohiei Logrești. În anul 1976, biserica schitului de la Logrești a fost
declarată monument istoric. Au început reparațiile, sub conducerea preotului paroh Ioan I
Popescu, s-au acoperit cu șiță de brad: biserica, clopotnița și casa stăreției. Abia pe la
începutul anului 1990, în așezarea monahală din Logrești se repun bazele vieții monahale, la
inițiativa ÎPS Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei din acea vreme, schitul fiind redeschis
de un grup de maici venite de la Mănăstirea Polovragi. Mai apoi, în anul 1992, schitul devine mănăstire de maici.

Pictura și arhitecura

 

Pictura interioară este în ulei, în stil bizantin, făcută de pictori necunoscuți. Starea de
conservare este bună. În exterior nu există decât pe frontispiciu trei icoane în frescă,
reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie.

Biserica are un pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul
dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma este din zid, iar turla, de formă
octogonală, este așezată peste pronaos. Fațadele exterioare ale bisericii poartă un brâu median
înconjurător, însoțit deasupra și dedesubt, la douăzeci de centimetri distanță, de un alt brâu,
mai subțire. Atât deasupra brâului, cât și sub el, sunt firide mari, nezugrăvite. O clopotniță pe
schelet metalic a înlocuit vechea clopotniță din lemn, ce se afla în dreapta bisericii, la vreo 25
de metri distanță, și era încadrată de o poartă masivă, tot din lemn, prin care se intra înăuntru.

Pont:

 Va trebui sa fiti atenti la drum, deoarece accesul este prost semnalizat.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !