EnglishRomână
Obiectiv turistic

Mănăstirea Măxineni

0 / 5

Mănăstirea Măxineni

 

În apropierea comunei Măxineni din judeţul Brăila, situată la circa 35 km NV de
Brăila pe şoseaua Brăila – Focşani, se află Mănăstirea Măxineni, unul dintre cele mai
importante repere istorice ale judeţului. Aşezată, strategic, la confluenţa râurilor Siret şi
Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637.

Scurt istoric

 

 

Mănăstirea, atestată pentru întâia dată la 2 septembrie 1637, a fost ridicată pe locul
unei biserici mai vechi de lemn, după ce, în timpul unei incursiuni militare, domnitorul
remarcase importanţa strategică a zonei. Mănăstirea a fost enumerată de Matei Basarab, în
hrisovul solemn de la 27 noiembrie 1640, în rândul marilor ctitorii. Lucrările de construcţie au
durat până la 25 iunie 1651, când a avut loc sfinţirea bisericii.
Încă că de la început mănăstirea a jucat un important rol spiritual şi duhovnicesc, dar şi
unul militar şi politic, fapt ce a atras asupra sa şi numeroase prădăciuni din partea oştilor
străine. De aceea şi domnitorii munteni au dorit în mod constant întărirea materială a
mănăstirii, fiind demn de menţionat sprijinul domnitorilor Mihnea al III-lea Radu, Grigore
Ghica, Gheorghe Duca, Şerban Cantacuzino, Sf. Constantin Brâncoveanu, Ştefan
Cantacuzino, dar şi al domnilor fanarioţi ai Ţării Româneşti din secolul al XVIII-lea: Nicolae
Alexandru Mavrocordat, Ioan Mavrocordat, Mihai Racoviţă, Grigore II Ghica, Constantin Nicolae Mavrocordat

Cu toate acestea, datorită aşezării geografice, vremurilor vitrege şi deselor inundaţii, la
mijlocul veacului al XVIII-lea mănăstirea ajungea pustie şi fără egumen. Cu această
motivaţie, dar şi pentru a veni în sprijinul ctitoriei sale din Bucureşti, spitalul Sf. Pantelimon,
domnitorul Grigore al II-lea Ghica va transforma 11 mănăstiri în metocuri ale acesteia,
mănăstirea Măxineni fiind una dintre ele. Administrarea noului metoc se făcea de către egumenul mănăstirii Sf. Ioan din Focşani.

După 1864, biserica a funcţionat ca lăcaş de cult pentru sătenii din Măxineni până la
1877. În timpul luptelor primului război mondial, la 1917, biserica este complet distrusă,
rămânând în părăsire şi uitare vreme de mai bine de şapte decenii.

După 1990, mănăstirea este reînfiinţată, din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Casian al
Dunării de Jos şi prin strădania arhim. Simeon Ovezea. După săvârşirea sa din viaţă, efortul
de rezidire a mănăstirii este continuat de o mică obşte de monahi, sprijinită de Primăria
Municipiului Brăila şi de numeroşi ctitori. La 24 iunie 2004, Chiriarhul Dunării de Jos a
sfinţit noua biserică a mănăstirii şi a binecuvântat noile corpuri de chilii.

Pont:

 Vechea ctitorie a lui Matei Basarab, aflată în stare avansată de degradare până în urmă
cu câţiva ani, avea o fundaţie de 2,50 m adâncime şi ziduri groase de 1, 50 m. Biserica
se află, în prezent, în proces de reconstrucţie.
 Noua biserică a mănăstirii, situată la 45m de vechea ctitorie domnească, a fost
ridicată în perioada 2001-2004 în stilul bisericilor lui Matei Basarab, cu dimensiuni în
plan de 19 x 7 m, la abside lăţimea sfântului locaş ajungând la 13 m, şi cu o înălţime
de 19 m. Biserica este prevăzută cu o singură turlă, pe naos. În prezent, la interior, se
execută lucrările de pictură, în tehnică fresco.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !