EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Neamt

0 / 5

Mănăstirea Neamț
„Ierusalimul ortodoxiei române”

 

Este o ctitorie a voievodului Petru
Mușat (1375–1391), fiind cel mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova.
Mănăstirea Neamț este inclusă în Lista monumentelor istorice din România

Scurt istoric

 

Mănăstirea este atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp ale activității
monahale se întind până în veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită
voievodului Petru I Mușat (1375-1391), care a construit aici prima biserică din piatră, astăzi
dispărută. Pe amplasamentul mănăstirii existase însă o bisericuță și mai veche, din lemn,
numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta
mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului.

În vara anului 1933 intra ca viețuitor al Mânăstirii, Ilie, fiul lui Maxim și al Ecaterinei
Iacob. Acesta va deveni mai târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva.
În anul 1948 au fost ridicați și închiși la Mănăstirea Neamț 25 de clerici
superiori români uniți (greco-catolici), între care viitorii episcopi Ioan Cherteș și Tit Liviu
Chinezu. Conform memoriilor profesorului Eugen Popa, unul din cei arestați, la Neamț au
fost căutați de Teoctist Arăpașu, care le-a cerut să treacă la BOR, avertizându-i că „dacă nu
acceptați, patriarhul își va lua mâna protectoare de pe capetele voastre.” În
februarie 1949 internații de la Mănăstirea Neamț au fost transferați la Mănăstirea Căldărușani, lângă București.

Arhitectura

 

Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare este principalul monument istoric și de arhitectură
moldovenească din incinta mânăstirii, de o eleganță și frumusețe deosebită. Dimensiunile si
monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea în construcție a unor elemente noi: pridvorul, situat în fața intrării și sala mormintelor, sau gropnița, amplasata între pronaos și naos.

Pronaosul, de formă dreptunghiulară, este boltit cu două calote sferice. Naosul, tot
dreptunghiular, de dimensiuni mari, are doua abside laterale, semicirculare în interior și
pentagonale în exterior, baza fiind formată din patru arce oblice sprijinite pe alte patru arce
mari. Turla se ridică în mijloc, iar nouă contraforturi masive susțin zidurile până la nivelul
bolților. Fațadele sunt frumos ornamentate în stil autohton moldovenesc, rezultat din
îmbinarea elementelor bizantine (ceramică smalțuită, cărămizi și discuri diferit colorate, în
verde, în galben, în brun) cu cele gotice (contraforturile și ancadramente de uși și ferestre).
Discurile smălțuite și nișele împodobesc și turla, de formă octogonală, prevăzută cu patru
ferestre. Pictura din absida principală, naos și sala mormintelor aparțin ultimilor ani de
domnie ai lui Ștefan cel Mare, iar cea din pridvor și pronaos este din timpul lui Petru Rareș.
Mânăstirea a suferit multe devastări și incendii distrugătoare, urmate de refaceri care
au distrus treptat zugrăveala inițială.
A doua biserică inclusă în complexul mănăstiresc este biserica Sfântul Gheorghe,
încorporată în zidul de incintă.

Pictura

 

Pictura interioară din altar, naos și camera mormintelor aparține epocii lui Ștefan cel
Mare, fiind caracterizată prin dimensionarea amplă a panourilor în care sunt incluse scenele și
prin echilibrul clar al compozițiilor, ceea ce face ca pictura să se adapteze în mod armonios la
proporțiile arhitecturii respective. Sunt reprezentate scene biblice din viața Mântuitorului Iisus
Hristos, a Maicii Domnului și diferite figuri de sfinți mucenici și cuvioși.
Frescele din pronaos și din pridvor, din timpul domniei lui Petru Rareș, dovedesc o
altă concepție în dispunerea și dimensionarea panourilor, care se îngustează și sunt diferite ca
mărime. Stilul picturii este unul narativ, pierzându-și din funcția decorativă, trăsături ce
caracterizează pictura murală din timpul domniei lui Patru Rareș (secolul al XVI-lea). În
pronaos și pridvor este pictat calendarul(sinaxarul) ca la mănăstirile Voroneț și Moldovița.
Întregul ansamblu pictural din biserică, precum și cel din gangul turnului-clopotniță, a
fost repictat, culoare peste culoare, în 1850.

 

Pont:

 În Mănăstirea Neamț este păstrată icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care
datează din anul 665. Această icoană a fost pictată în Lidia, din acest motiv fiind
numită și Lidianca. A fost dăruită în anul 1429 voievodului moldovean Alexandru cel
Bun de către împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleolog (1425–1448). Icoana se află
în naosul Bisericii cu hramul „Înălțarea Domnului”.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !