EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Ostrov

0 / 5

Mănăstirea Ostrov
„Insula cu minuni”

 

Manastirea Ostrov este o manastire de calugarite, cu hramul „Nasterea Maicii
Domnului” si se afla amplasat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei Calimanesti
de pe raul Olt, fiind legat de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata printr-un pod,
la o distanta de 5 km de la halta C.F.R. Calimanesti-Jiblea.

Scurt istoric

 

Biserica este rezidita pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau
inceputul secolului al XV-lea, intre anii 1520-1521, fiind ctitorita de domnitorul Neagoe
Basarab si sotia sa, doamna Despina.
S-a sfintit nezugravita, pentru cult folosindu-se in prima faza icoane pictate, aflate
astazi in Muzeul de Arta al Romaniei. Altarul a fost pictat in 1752, restul bisericii fiind in stil
fresca, de o remarcabila valoare artistica si a fost terminat in anul 1760. Tot atunci i s-a
inlocuit si inscriptia din pisania veche cu un text romanesc, scris cu litere chirilice.

Tampla aurita a manastirii Ostrov

 

O mare podoaba de arhitectura interioara, care a infruntat vremurile, este „tamplaaurita”, din lemn de tei care dateaza exact de la zidirea bisericii. Icoanele imparatesti sunt
foarte vechi, unele ipoteze sustinand ca ar fi chiar cele originare. Icoana Maicii Domnului a
fost restaurata in 1791 de Ioan Zugravul.
La 22 decembrie 1838 chiliile si cladirile existente au fost distruse de un incendiu,
fiind rezidite pe temeliile vechi in anul 1940. Principalele restaurari s-au facut in anii 1940, 1956-1957, 1962-1963.

Din timpul lui Neagoe Basarab au ramas trei icoane: Sfantul Nicolae, Coborarea de pe
cruce si Sfantul Sava, toate de o mare valoare artistica, in prezent aflate in custodia Muzeului de Arta al Romaniei.

Legenda mănăstirii

 

În anii 1979 – 1980, când s-a început construirea barajelor hidroelectrice de pe râul
Olt, întreaga insulă, cu tot ce era pe ea, a fost la un pas să fie înghiţită de ape. Legenda locului
spune că Elena Ceauşescu nu a vrut să se lase înduplecată de rugăminţile monahilor, de a
salva schitul şi parcul – care la acea vreme era considerat un Paradis.
Era perioada în care bisericile erau rase de pe suprafaţa pământului. Numai că pe
drumul spre Sibiu a avut un accident de maşină, iar pe patul de spital un vis premonitoriu.
Aşa s-a ajuns ca pentru salvarea schitului, întreaga insulă să fie ridicată cu şase metri
deasupra apelor. Parcul amintit era o oază de climă mediteraneană, în care creşteau
smochini, lămâiţe, unde orice sămânţă prindea rod. Stejari seculari, care nu puteau fi cuprinşi
cu braţele întinse de doi oameni, populau parcul.

Mănăstirea a fost salvată, dar Paradisul de odinioară n-a mai revenit nicicând la
frumuseţea de odinioară. Cu excepţia curţii schitului, care vară de vară pare să se transforme
într-un Rai, graţie iubirii cu care măicuţele îngrijesc fiecare plantă.
Faptul că este primul aşezământ monahal de pe teritoriul actualei Românii, pentru
călugăriţe, apare menţionat şi în istoricul schitului afişat la intrare în aşezământ. În plus,
bisericuţa Ostrovului seamănă izbitor cu Vodiţa, celebra ctitorie a Sfântului Cuvios Nicodim,
iar icoana făcătoare de minuni seamănă cu cea de la Nicula.

 

Pont:

 În biserică se află icoana făcătoare de minuni de la Ostrov: Maica Domnului cu
Pruncul (Odighitria), icoană ce se spune că a fost găsită în pământ de un credincios
aflat la ananghie. Se consideră că icoana protejează schitul, ea fiind cea care l-a salvat
de la scufundare în timp ce Oltul ştergea totul în calea lui.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !