EnglishRomână
Obiectiv turistic

Mănăstirea Păngărăți

0 / 5
Compare Add to favorites

Mănăstirea Pângărați

 

Mănăstirea Pângărați, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, a fost ctitorită de
voievodul Alexandru Lăpușneanu în anul 1560. În prezent, obștea mănăstirii este formată din
36 de călugări. La subsolul bisericii se află o fostă tainiță, cu intrarea prin partea de sud, care a
fost transformată într-o capelă scundă, cu pronaos, naos și altar, acoperite cu bolți.

Scurt istoric

 

Încă de la începutul secolului al XV-lea, în aceste locuri trăiau călugări sihaștri. Din
prima așezare monahală a făcut parte cuviosul Simeon Sihastru, unul dintre sfetnicii lui Ștefan
cel Mare. Acesta ridică în 1460 prima biserică din lemn cu hramul Sfântul Mare Mucenic
Dimitrie. Biserica a fost incendiată de turci în 1476. În 1560 schitul este transformat în
mănăstire de voievodul Alexandru Lăpușneanu, care zidește în locul bisericii de lemn o
biserică din piatră, cu o arhitectură unică ,ce a rezistat până în zilele noastre. La sfârșitul
secolului viețuiau aici mulți călugări iconari. Câteva dintre icoanele de o mare frumusețe se
pot vedea și astăzi la ușile împărătești ale iconostasului. Ele aparțin marii școli iconografice
autohtone din epoca de vârf a Moldovei medievale.

În 1642 marele vistier Dumitru șoldan a construit turnul clopotiniță. Alte înnoiri s-au
adăugat în secolul al XIX-lea, de egumenul Macarie, care a transformat tainița subsolului în
biserică, și a construit impunătorul corp de chilii din sud-vest , unde se află stăreția, trapeza și
biblioteca. În 1850 starețul Varnava restaurează mănăstirea și construiește noi clădiri. Trediția
locului îi conemnează printre cei mai renumiți egumeni pe cuviosul Simeon și urmașul său
Amfilofie. Ei au întemeiat această vatră monahală și au dus aici viață de sfințenie, fiind
cinstiți în zonă ca sfinți. Racla cu moaștele Cuviosului Simeon a fost dusă de Ștefan cel Mare la cetatea de Scaun a Sucevei.

După anul 1863 viața monahală slăbește tot mai mult în mănăstirea Pângărați, dar
sfintele slujbe și firul vieții duhovnicești au continuat neîntrerupt până astăzi.
Mănăstirea,închisă în 1960, se reactivează ca schit în 1990, iar după 1992 se efectuează
lucrări de restaurare la acoperiș, fațadele exterioare, ferestre, și turnul clopotniței. Pentru
început, fondurile au fost asigurate de mănăstirea Bistrița , de care a ținut schitul Pângărați
până să primească statutul de mănăstire pe care îl are azi.

Arhitectura

 

Biserica este o construcție masivă din piatră, care pare mare în exterior, dar e puțin
spațioasă în interior. Sunt două biserici suprapuse: cea de la subsol închinată inițial Sfinților
Apostoli Petru și Pavel, are intrarea prin sud, iar cea de sus , închinată Sfântului Mare
Mucenic Dimitrie (hramul principal al mănăstirii), are intrarea prin partea nordică. Biserica de
deasupra, în formă de cruce, nu are turlă. Altarul este luminat de o fereastră la răsărit și de o alta la nord, în zona proscomidiei.

Catapeteasma din lemn este sculptată și pictată de starețul mănăstirii în 1778. Naosul
are absidele foarte înguste și puțin adânci.Se delimitează de pronaos printr-un zid care
coboară din boltă la jumătatea distanței până la pardoseală. Este luminat de o fereastră la sud
și la nord, de formă dreptunghiulară. Pronaosul esteluminat numia de o fereastră așezată la
sud,care se termină în arc. Ferestrele sunt mici, duble, cu grilaj metalic la exterior. Pridvorul
este luminat de o fereastră dreptunghiulară la nord, și de alta la vest.Inrarea se face prin nord.
Există și un al doilea pridvor cu intrarea pe o ușă masivă din lemn de stejar, sculptatp
pe partea exterioară. Pardoseala este din marmură albă în altar, noaos,pronaos, si din dale de
piatră în pridvor. Acoperișul este din tablă vopsită în maro și are streașină largă. În 1996
biserica era tencuită în interior, pregătită pentru a fi pictată. Fațadele exterioare sunt simple,
tencuite și văruite în alb închis. În partea sudică sunt trei contraforturi masive din piatră. La 6
m nord de biserică se află blocul care adăpostește stăreția , trapeza, bucătăria, și camera de
oaspeți. Clădirea este orientată de la vest la est, având două etaje în capul vestic, iar la
est se termină cu un turn masiv în două etaje, și cu acperișul piramidal. La 15 m sud de
biserică este blocul etajat pentru chilii, orientat de la sud la nord. Capătul nordic, a avut la
înființarea mănăstirii, o clopotniță din zid la 34 m înălțime, care între timp a căzut. Blocl are
și o latură mia scurtă, orientată de la vest la est, il forma literei L. În parteade est, blocul are
un cerdac lat de 2,5 m susținut de stâlpi din lemn. La 7 m sud de biserică este paraclisul,
vaând 35 m lungime, interiorul foarte spațios, unde se țin slujbele de duminica și la
sărbători,zile în care credincioșii vin în număr mare.
Clădirea este din piatră, căptușită îninterior ci lambriuri din lemn de brad. Are un
pridvor închis, cu intrarea prin vest, pe o ușă din lemn de stejar sculptată. Odinioară, clădirile
mănăstirii formau un patrulater, cu biserica la mijloc. Incinta este împrejmuită la vest și est cu
unzid de piatră de 5 m înălțime. În incintă sunt lei betonate. Brazii și arborii tuia fac legătura
cu peisajul zonei. În afara incintei s-a renovat după 1992 fostul palat pentru stăreție.

Pont:

 La ora actuală, o nouă biserică, cu hramul Pogorârea Duhului Sfânt și Duminica
Sfinților Români, primește cu ocazia fiecărei slujbe oaspeți din toate colțurile țării.
Este o biserică mare, impunătoare, foarte frumos pictată.
 Mănăstirea Pângărați deține și o importantă colecție de artă bisericească.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !