EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Pissiota

0 / 5

Mănăstirea Pissiota

 

Mânăstirea Pissiota, din Comuna Poienarii Burchi, este ctitorită între anii 1928-1929
de omul de aleasă cultură, ing. Nicolae Pissiota (1860-1940) şi soţia sa Zoe Pissiota (1868-
1940), pe moşia cumpărată de la familia generalului Gheorghe Angelescu (1850-1923), nume
de rezonanţă în istoria războiului de la 1877. Inginerul Nicolae Pissiota, de neam
macedonean, născut în Grecia şi stabilit în Muntenia, dispunea de o mare avere, care i-a
permis construirea acestui frumos lăcaş de cult.

Scurt istoric

 

Satul Poienarii Burchi este atestat documentar la 21 septembrie 1594 pe fosta
moşie „Poeana” a Doamnei Stanca, soţia Domnitorului Mihai Viteazul. Satul a fost închinat,
de Doamna Stanca, mânăstirii Simonopetras de la Sfântul Munte Athos, în anul 1594.
Documentul original se păstrează la Arhivele Statului din Bucureşti.
Biserica este opera arhitectului Ioan Giurgea – o îmbinare armonioasă dintre stilul renaşterii
italiene şi elemente bizantine specifice bisericilor din ţara noastră. Pentru împodobirea
bisericii s-a făcut apel la nume celebre: Costin Petrescu (1877-1954), cel care a pictat frescele
interioare ale Atheneului Român, sau Catedrala de la Alba Iulia, şi ucenicul acestuia, Gheorghe Eftimiu.

Portretele ctitorilor şi ale Patriarhilor Miron Cristea şi Justinian Marina sunt realizate
de pictorul Vasile Rudeanu (în 1956). Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de
trandafir şi de cireş adus din Grecia, făcând un echilibru între sensibilitate şi migală sub
influenţa artei italieneşti. Mobilierul bisericii este sculptat în lemn de stajar cu motive
naţionale, de către sculptorul Anghel Dima, în 1928, nume celebru, autorul sculpturii lui
Mihai Eminescu din faţa Atheneului Român. Pardoseala este din marmură roşie de Carrara,
iar sub fundaţia bisericii se află criptele din marmură unde îşi dorm somnul de veci ctitorii şi
familiile acestora. În interiorul bisericii se găsesc icoane şi candele de argint în stil
brâncovenesc, precum şi trioade, penticostare şi octoihuri vechi.

Elementul religios definitoriu din Sfânta Mânăstire Pissiota este reprezentat de
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – icoană făcătoare de minuni. Icoana este pictată pe lemn
de stejar pe fundal de brocatură bizantină sub semnătura cunoscutului portretist Gheorghe
Eftimiu, ucenicul celebrului pictor Costin Petrescu.

Timp de două decenii, după inaugurare, între anii 1928-1948 a fost mânăstire de
călugări. În anul 1948, Patriarhul Justinian Marina o transformă în mânăstire de maici, stare
sub care a existat până în 1962, când a fost desfiinţată. În anul 1993, după 31 de ani de
ruinare, mânăstirea îşi reia din nou cursul activităţii sale, cu viaţă chinovitică (viaţa de obşte).
În prezent, în mânăstire se nevoiesc 23 de măicuţe şi un preot duhovnic, unde
rugăciunea se armonizează cu munca, existând ateliere de croitorie în care se confecţionează
veşminte şi haine preoţeşti, de ţesut covoare, ce le permit oamenilor de aici să-şi agonisească
puţinii bani pentru restaurarea mânăstirii.

Arhitectura

 

Operă a arhitectului Ioan Giurgea, văr al lui Zoe Eustaţiu, biserica mânăstirii
îmbină armonios stilul renaşterii italiene cu elementele bizantine specifice bisericilor
româneşti. Înzestrarea bisericii s-a făcut cu multă grijă şi dragoste creştinească. Biserica este
construită în stil neoromanic, cu elemente ale Renaşterii, fiind din acest punct de vedere,
unică în peisajul monastic ortodox din ţara noastră. Se remarcă faptul că întregul edificiu a
fost construit cu migală şi dăruire, faţadele de cărămidă aparentă şi liniile drepte şi echilibrate
ale construcţiei trădând simplitate şi stabilitate.

Ahitectonic, biserica face parte din categoria bazilicilor padovane cruciforme, cu
cupolă. Dincolo de pridvorul sprijinit pe coloane, iniţial deschis, accesul în biserică se face
urcând 6 trepte înalte de marmură, nivelul bisericii fiind la peste un metru deasupra solului.
Trecem apoi prin uşile din lemn de stejar frumos sculptate, ornate fiecare cu câte patru rozete
cu motive florale. Biserica este alcătuită din exonartex, nartex (pronaos), naos şi altar. Naosul
dispune de două abside laterale, drepte, la fel ca absida altarului.

Naosul bisericii are plan pătrat, având patru arcuri largi în plin cintru pe care se
sprijină tamburul octogonal, mic de înălţime, pe cupola căruia se găseşte fresca Mântuitorului
– Iisus Pantocrator, specifică bisericilor răsăritene. Cele patru ferestre înguste de pe tamburul
turlei asigură o lumină discretă, sporind atmosfera de linişte şi rugăciune din sfântul lăcaş; la
baza turlei, în cele patru colţuri, se găsesc icoanele celor patru evanghelişti. De pe tavanul
drept al nartexului impresionează fresca reprezentând Sfânta Treime.

Catapeteasma este sculptată în lemn de trandafir şi de cireş, adus din Grecia. Prin
detaliile şi migala realizării aceasta reflectă influenţa artei mediteraneene. Fresca ce
împodobeşte pereţii este impresionantă, înainte de toate prin culorile deosebite. Mobilierul
bisericii este realizat din lemn de stejar cu motive naţionale, constituindu-se în piese de o

reală valoare artistică. Pardoseala bisericii a fost executată din plăci de marmură roşie. La
temelia bisericii se află cripta, ce are locurile de veci acoperite cu plăci de marmură albă. În
prezent aici este amenajat un frumos muzeu.

 

Pont:

 Pelerin sau turist, de unul singur, cu familia sau în vreun grup organizat, că vrei să te
rogi Bunului Dumnezeu sau că eşti curios să vezi singura biserică ortodoxă din
România cu arhitectură italiană – oricând poarta sfintei mânăstiri Pissiota îţi rămâne
deschisă. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, frumuseţea
slujbelor, pictura şi arhitectura, muzeul mânăstirii – sunt doar câteva din pricinile
pentru care oamenii vin şi re-vin la PISSIOTA.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !