EnglishRomână
Obiectiv turistic

Mănăstirea Plătărești

0 / 5
Compare Add to favorites

Mănăstirea Plătărești

 

Mănăstirea Plătăreşti este o mănăstire ortodoxă ctitorită de domnul Ţării
Româneşti, Matei Basarab, în secolul al XVII-lea, în localitatea Plătăreşti, judeţul Călăraşi.

Scurt istoric

 

Mănăstirea Plătăreşti a fost ctitorită de domnul Ţării Româneşti, Matei Basarab (1632-
1654), ca mulţumire faţă de Sfântul Mercurie, căruia îi ceruse ajutor în timpul unuia dintre
războaiele duse împotriva domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653; 1653). Arhidiaconul
creştin, de orgine arabă, Paul de Alep, spunea în anul 1657 că Sfântul Mercurie ar fi răspuns
rugăciunilor lui Matei Basarab, apărându-i în vis şi îmbărbătându-l. Ca urmare, Matei Basarab
a ridicat în localitatea Plătăreşti, judeţul Călăraşi, o mănăstire cu hramul Sfântul Mercurie.
Aceasta constă dintr-o biserică, de plan triconc, împrejmuită de un zid puternic, de
formă aproximativ dreptunghiulară. Pronaosul este de formă dreptunghiulară, iar într-o etapă
mai târzie acestuia i s-a ataşat un pridvor. În colţul de nord-vest al incintei se află construită
casa domnească, care este o clădire de formă dreptunghiulară, având pivniţă. Pe mijlocul
laturii vestice a zidului a fost construit turnul-clopotniţă, iar pe laturile de nord, sud şi vest ale
acestuia au fost ridicate chiliile.

Locaşul de cult este atestat pentru prima oară în anul 1640, când Matei Basarab
dezînchina un număr de mănăstiri, printre acestea găsindu-se şi mănăstirea Plătăreşti. Pisania
menţionează anul 1646 şi spune că biserica a fost ridicată de Matei Basarab şi Doamna sa,
Elina. Diferenţa de şase ani între cele două surse poate fi datorată faptului că Matei Basarab a
construit mănăstirea pe locul uneia mai vechi, fără ca pisania să o amintească pe cea mai
veche, după cum se pare că s-a întâmplat şi în alte cazuri cu ctitoriile acestui domnitor.
În anul 1684 mănăstirea a fost reparată, pentru că suferise distrugeri din cauza trupelor
turceşti. În anul 1823 starea locaşului era din deplorabilă, nemaiavând turle, motiv din care e
din nou reparată în anul 1832. În anul 1836 în incinta mănăstirii se stabileşte o închisoare
pentru femei, iar în acest scop este amenajat în interiorul zidurilor un atelier de croitorie, iar la
exteriorul lor, o cazarmă pentru gardieni. Închisoarea este desfiinţată în anul 1844, iar
mănăstirea este transferată Mitropoliei Ţării Româneşti până în anul 1863, când are loc
secularizarea averilor mănăstireşti. În anul 1864 mănăstirea este din nou reparată, iar în anul
1866 este iarăşi transformată în închisoare.

În anul 1896 mănăstirea intră sub protecţia Comisiei Monumentelor Istorice, iar în
anul 1915 este declarată, prin decret regal, monument istoric. În timpul ocupaţiei României de
către Puterile Centrale în timpul Primului Război Mondial, mănăstirea a fost transformată de
trupele germane şi bulgare în depozit.
O nouă reparaţie a mănăstirii a avut loc între anii 1942-1943, pentru ca în anii 1947-
1948 să fie din nou transformată în închisoare. Exista aici o închisoare pentru femei deţinute
din motive politice şi o secţie pentru bărbaţii deţinuţi de drept comun.
Între anii 1950-1960 s-au efectuat lucrări de modernizare în vederea instalării a unui
spital de boli nervoase, care a funcţionat în incinta mănăstirii până în anul 1996, când a
evacuat clădirile ocupate.

Arhitectura

 

Mănăstirea Plătărești se încadrează în liniile generale ale arhitecturii bisericești
specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: „Arhitectura
mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä”.
Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor
dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-
un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind
decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând
din această epocă, zidul care despărțea în mod tradițional naosul de pronaos a fost desființat,
în locul lui apărând stâlpii care unifică în realitate spațiul bisericii.
Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă
dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic
Mercurie”. În colțul de nord-vest al incintei este situată Casa Domnească, o clădire
dreptunghiulară având în subsol o pivniță sprijinită pe un pilon central, iar pe mijlocul laturii
vestice a incintei se află turnul clopotniță (adăugat la începutul secolului XX). Pe trei din
laturile incintei sunt situate mai multe corpuri de clădiri (chilii), realizate în diferite perioade
istorice. Pe latura de vest incinta este închisă cu zid de piatră datând din perioada construcției
ansamblului (1640-1646).

Pictura

 

Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost executată între anii 1646-
1649 de o echipă de pictori-zugravi străini, „familiarizați cu tehnica și procedeele artistice de
sorginte occidentală, pe care le aplică iconografiei tradiționale, pictori aparținând cel mai
probabil mediilor artistice rusești”. Acest fapt rezultă și din scrisoarea pe care Matei Basarab
o trimite țarului Mihail I al Rusiei la 20 februarie 1644, prin
intermediul arhimandritului Grigore de la mănăstirea athonită Sfântul Pantelimon, prin care
cerea țarului „să poruncească pictorilor săi aleși să ajute pe cuviosul arhimandrit să
îndeplinească cele cerute de noi, adică sfânta artă a zugravilor de icoane”.
Sfințirea picturii în anul 1649 este consemnată pe un filacteriu (casetă cu text) dispus
alături de portretul din pronaos al primului egumen al mănăstirii, Vasile. Pictura originală s-a
păstrat până în prezent numai în pronaos, celelalte componente ale bisericii fiind repictate în
anul 1990, în tempera, lucrările fiind însă de un slab nivel tehnic și artistic. Pictura din
pronaos a fost restaurată în anul 1972 în cadrul unui program finanțat de Direcția
Monumentelor Istorice, de pictorița Olga Greceanu, artistă renumită pentru grija acordată
păstrării în cele mai mici detalii a picturii originale.

 

Pont:

 Remarcabilă şi de o deosebită valoare artistică, unicat în România, la Mănăstirea
Plătăreşti este icoana de hram făcătoare de minuni a „Sântului Mare Mucenic
Mercurie”.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !