EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Prislop

0 / 5

Mănăstirea Prislop

 

Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată în apropierea satului Silvașu
de Sus din județul Hunedoara. De aproape șapte secole, ea reprezintă unul din cele mai
importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania.

Istoric

 

Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care
ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului.
Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV.
Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în
Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: Această Sfântă Evanghelie
a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405). Lui Nicodim tradiția i-a
pus în seamă un lung șir de alte mănăstiri care au fost întemeiate ulterior. În adevăr, nici cea
mai mică relație nu se poate face între Prislop și Nicodim de la Tismana. Pe la jumătatea
secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită "din
temelie" de Domnița Zamfira care se retrage aici după ce tatăl ei Moise Voievod din Țara
Românească este ucis in lupta de la Viisoara. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui
urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea
clădirilor actuale. Zamfira a acționat sigur la o mănăstire preexistentă, pentru că ea, ca femeie,
nu avea drept la ctitorire de mănăstire de bărbați. Îngrijorată de salvarea sufletului ei, după a
patra căsătorie cu nobili transilvani care nu erau de religie ortodoxă, ea a înzestrat lăcașul cu
odoare scumpe și moaște. Dintre ele, pe cât se pare, doar o icoană a ajuns până astăzi.
Piatra funerară a Zamfirei, sfărâmată în mai multe bucăți, se găsește la Prislop. Ea conținea
inscripții latine și chirilice. Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniți în documente. Nu se
cunoaște absolut nimic despre rolul lor în administrarea mănăstirii. Probabil că în secolul al
XVII-lea a fost întemeiază la Prislop școala de învățătură bisericească pentru tinerii care
urmau să devină preoți la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba
Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII viețuiește Sfântul Ioan
de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim
veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva
fragmente. A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți
de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru
destinații laice. S-a refăcăt ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe.

În 1948 starețul mănăstirii devine Părintele Arsenie Boca, iar după ce sălașul s-a
transformat în mănăstire de maici, a rămas ca duhovnic, până în 1959, când comuniștii au
risipit obștea și părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu forțat la București.
Din 1976, Prislopul este mănăstire de maici.
În 1991 a fost înființat în incinta mănăstirii Seminarul Teologic Monahal Sfânta
Ecaterina, cu o durată de școlarizare de cinci ani.

O școală pentru călugări și săteni

 

Ca în oricare din mănăstirile românești, și la Prislop a existat în decursul secolelor o
școală modestă pentru pregătirea călugărilor, în care unul dintre monahii cu carte împărtășea
celor ce se pregăteau pentru călugărie și preoție cunoștințele necesare. Dar pe lângă aceștia,
dobândeau învățătura și numeroși tineri din satele învecinate. O dovadă în acest sens este
fondul de carte și manuscrise româneşti și slavone care se găsea aici. Însă multe dintre acestea
s-au pierdut în curgerea timpului. Astfel, majoritatea manuscriselor pe care le-a avut înainte
de apariția tiparului sau cărțile tipărite în secolele XVI și XVII au dispărut în 1762, când
mănăstirea a fost arsă. Există și mărturii documentare care atestă existenţa unor cursuri
școlare la Prislop, încă din 1614, care au continuat în 1670, în 1826 etc.

Pont:

 Un intens pelerinaj are loc la Mănăstirea Prislop, în special la mormântul
părintelui Arsenie Boca.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !