EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Probota

0 / 5

Mănăstirea Probota

 

Mănăstirea Probota (după denumirea veche Mănăstirea Pobrata) este o mănăstire
ortodoxă din România, construită în anul 1530 în satul Probota (care aparține în prezent de
orașul Dolhasca din județul Suceava) de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are
hramul Sfântul Nicolae (sărbătorit în fiecare an la data de 6 decembrie).

 

Istoric

 

 

Ascunsa inca in padure, retrasa fata de orice asezare, manastirea Probota a fost
chemata de ctitorul sau, Petru Rares, fiu natural al lui Stefan cel Mare, indemnat de varul sau
Grigorie Rosca, egumenul manastirii, care, dupa toate probabilitatile, continuase sa
functioneze, sa indeplineasca si rolul de necropola pentru noua familie domnitoare, in ciuda
protestelor calugarilor de la Putna, care se vedeau astfel privati de o serie de privilegii. La
moartea sa, in septembrie 1546, Petru Rares va fi inmormantat aici . Tot aici vor fi inhumati
fiul sau Stefan, Domn intre 1551 si 1552, iar apoi Doamna Elena, a doua sotie a lui Rares,
principesa din familia sarba Brankovic, care si-a secondat sotul in initiativele artistice.
Manastirea trebuie sa fi fost o importanta vatra de spiritualitate, de aici pornind drumul
calugaresc a trei mitropoliti ai Moldovei in afara de Grigore Rosca, care el insusi va accede la
aceasta demnitate: Gheorghe Movila, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea si in primii ani
ai celui urmator, urmasul sau Teodosie Barbovschi, iar in a doua jumatate a secolului al XVII-
lea, marele Dosoftei. Acesta din urma va inchina manastirea si bunurile ei Sfantului Mormant de la Ierusalim.

In 1863, manastirea este desfiintata odata cu secularizarea initiata de domnitorul
Alexandru Ioan Cuza si de Mihail Kogalniceanu. Biserica devine de mir, iar cladirile
asezamantului monahal decad cu totul. Acestea – probabil in parte ruinate inca din secolul
precedent – se distrug rapid, multe materiale fiind refolosite de locuitorii satului si ei eliberati prin reformele vremii.

In 1993, a fost reinfiintata si manastirea, ca asezamant de maici.
In 1993, biserica manastirii Probota este inscrisa pe Lista Patrimoniului Mondial, in
grupul bisericilor din Moldova cu picturi murale exterioare. Ca urmare a acestui fapt si
datorita interesului unor specialisti din Japonia pentru monument, acesta va fi supus unui
amplu proces de cercetare, restaurare si valorificare desfasurat sub egida UNESCO, co- finantat de Japan Trust Fund for World Heritage si Ministerul Culturii din Romania, proces desfasurat intre 1996 si 2001.

Observatiile prilejuite de recentele lucrari de restaurare deschid o pagina noua in
istoria picturilor murale interioare si exterioare din vremea lui Petru Rares, iar Probota –
primul ansamblu redescoperit si in intregime pastrat in excelente conditii – este o piesa-cheie
nu doar in aflarea de noi date si fapte, care se preteaza la interpretari, ci si la aducerea la
lumina a unor noi valori si frumuseti.

Arhitectura și pictura

 

Pentru noua ctitorie, Petru Rares si Grigorie Rosca, viitorul mitropolit al Moldovei, au
ales un tip structural de biserica care reprezenta in Moldova modelul pentru marile manastiri
domnesti, Putna, Neamt, Sf. Gheorghe din Suceava: cel cu planul triconc dezvoltat in
lungime, alcatuit din altar, naos, gropnita, pronaos cu doua travei si pridvor inchis
(exonartex). Acestui tip de plan ii corespund o elevatie inalta si un sistem de boltire complex,
diversificat in functie de spatiul de cult: absida altarului este acoperita cu o semicalota,
prelungita spre vest cu trei arce descendente de la vest spre est, din ce in ce mai inguste,
deasupra naosului se ridica o turla inalta cu arce moldovenesti, iar in partea lui de vest, doua
arce late fac pandant celor din altar.
Observatiile prilejuite de recentele lucrari de restaurare deschid o pagina noua in
istoria picturilor murale interioare si exterioare din vremea lui Petru Rares, iar Probota –
primul ansamblu redescoperit si in intregime pastrat in excelente conditii – este o piesa-cheie
nu doar in aflarea de noi date si fapte, care se preteaza la interpretari, ci si la aducerea la
lumina a unor noi valori si frumuseti.

 

Pont:

 Pe langa programul de slujba, maicile mai desfasoara activitati in atelierele de pictura
si croitorie ale manastirii unde se picteaza icoane pe lemn, in stil bizantin, cu foita de
aur, se incondeiaza oua (pe care le punem la dispozitia vizitatorilor la pangarul
manastirii) si se lucreza uniforma monahala (doar pentru personalul manastirii).

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !