EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Robaia

0 / 5

Mănăstirea Robaia

 

Mănăstirea Robaia este o mănăstire de călugărițe situată în satul Robaia, comuna
Mușătești, județul Argeș, la cca 25 km NE de Curtea de Argeș, în Eparhia Argeșului și Muscelului.

Mănăstirea este așezată la 6 km de gura de vărsare a văii Robaia în râul Vâlsan la
Mușătești, într-un cadru înconjurător încântător de frumos.

Istoric

 

Începuturile așezării călugărești de la Robaia sunt străvechi, urcând în timp până către
așezarea la Curtea de Argeș a mitropolieiȚării Românești (1359).
Valea Robaia, prielnică retragerilor în vremuri de bejenie și deselor primejdii, a
adăpostit de-a lungul zbuciumatei noastre istorii de multe ori sate întregi care se retrăgeau cu
ușurință și așteptau cu răbdare trecerea prigoanelor. Documentar știm că proprietatea cu
mănăstirea Robaia este a lui Pârvu Logofătul, ctitorul mănăstirii Bucovăț din apropierea
Craiovei, ginerele voievodului Alexandru al II-lea. El moare la Constantinopol, pe la anul
1593, iar proprietatea sa de la Robaia revine rudelor din familia Balomireștilor, și anume
banului Armega al Craiovei.

După moartea banului Armega, fiul său Drosu Postelnicul și
jupâneasa lui Rada închină această mănăstire, cu tot ce avea, mănăstirii Bucovăț în anul 1609,
ca metoc, în timpul voievodului Radu Șerban (1602-1610), danie întărită de acest domnitor.
Conducerea mănăstirii Bucovăț vinde mănăstirea Robaia, cu tot ce avea, lui Mușat
Mușatescu clucerul. El o dă de zestre fiicei sale Livera, căsătorită cu Sava Șufarul din
Furduești. Legenda spune că Sava Logofătul, urmărit de turci, s-a retras aici și când era
aproape să cadă în mâinile lor a cerut ajutorul sfântului mare mucenic Gheorghe, făgăduindu-i
că dacă îl va scăpa va ridica chiar în locul unde se găsește un dumnezeiesc altar, după care
apoi o sfântă biserică. Sfântul Gheorghe, primindu-i rugăciunea, l-a scăpat în chip cu totul
minunat, devenind învingătorul urmăritorilor. În anul 1644, în locul vechii bisericuțe de lemn,
Sava Șufarul își îndeplinește făgăduința zidind o biserică din bolovani și cărămidă.
La 23 aprilie 1644 dăruiește mănăstirii Robaia moșia cu rumâni (robi), pădurile,
muntele Dara și o vie la Pitești, danie întărită de domnitorul Matei Basarab prin hrisovul de
la 10 august 1648. Sava Logofătul, după ce înzestrează mănăstirea precum s-a arătat, o lasă să
se administreze singură și liberă, rânduind ca egumen pe călugărul Sava ieromonahul din
această mănăstire. După moartea logofătului Sava (1671), jupâneasa Livera, la 1 mai 1671, închină mănăstirea ca metoc al mănăstirii Argeșului și rămâne în continuare metoc al
Episcopiei de Argeș, care a luat ființă în anul 1793, până la secularizarea averilor mănăstirești
(1864), când mănăstirea Robaia rămâne de sine stătătoare.

Arhitectura

 

Biserica, cu hramul sfântul mare mucenic Gheorghe, e zidită pe plan treflat
cu pronaos, naos și altar. Ulterior, cu prilejul uneia dintre restaurări, i s-a
adăugat pridvorul deschis mai întâi și închis după aceea, pe stâlpi de lemn cu ferestre (1843).
Sfântul locaș a mai fost restaurat la începutul secolului al XIX-lea de către episcopul Iosif I al
Argeșului (1793-1820). Alte restaurări s-au făcut mai apoi la îndemnul episcopului Ilarion, în
anii 1843-1868, de către starețul Visarion, secondat de Teodosie duhovnicul și
Naum monahul, precum și de alți evlavioși creștini în anii următori.
Clopotnița actuală e construită în 1848 din bolovani și cărămidă, în locul unei mici clopotnițe din lemn.

Chiliile rămase de la Sava Șufarul au ars în anul 1704. Udrea Cuștireanu Stolnicul, un
descendent al Liverei, oferă partea lui de moșie de la Mușătești egumenului Iosif pentru
refacerea chiliilor arse. Aceste chilii nu mai persistă. În anul 1812 episcopul Iosif al Argeșului
construiește alte chilii din lemn, din care o parte se mai mențin până astăzi.
Impunătoarea casă stărețească este din secolul XX, ridicată de episcopul Nichita Duma
al Argeșului între anii 1935-1937.

Pictura

 

Datorită degradării, pictura din altar și naos se reface în anul 1848, iar în pronaos și
pridvor în 1901 și 1914. În anul 1951 se repictează pridvorul cu cheltuiala mai multor
credincioși. Pictura în frescă e înnegrită de fum și nu prezintă o valoare artistică.

Pont:

 În ultimii ani a fost refăcută şi calea de acces din satul Mușătești spre mănăstire şi
reamenajată "Fântâna de leac", a cărei apă se spune că ar avea proprietăţi
tămăduitoare.
 Lăcaş de cult şi reculegere, Mănăstirea Robaia atrage permanent turişti dornici să
descopere frumuseţile țării, dar şi oameni ce caută un loc de rugăciune.

Posteaza un nou Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !