EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Slatina

0 / 5

Mănăstirea Slatina

 

Mănăstirea Slatina este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii
1553-1564 în satul Slatina din comuna Slatina(județul Suceava) de către
domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Biserica mănăstirii are hramul Schimbarea la
Față (sărbătorit în fiecare an pe 6 august).

Scurt istoric

 

Mănăstirea Slatina se află la o distanță de circa 28 km nord-vest de orașul Fălticeni,
într-o zonă împădurită de la poalele Munților Stânișoarei, pe valea pârâului Suha Mică.
Numele Mănăstirii Slatina provine de la un izvor cu apă sărată (slatină) aflat în apropiere, care a secat în timp.

Istoria zidirii mănăstirii se pierde în negura timpului. Legendele spun că aici trăia un
sihastru cu numele de Pahomie care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Lăpușneanu să zidească o
mănăstire pe locul unde creștea un paltin. Până atunci, sihastrul se nevoia într-o bisericuță de lemn.

Ctitorul Mănăstirii Slatina este Alexandru Lăpușneanu, domnitorul Moldovei (1552-
1561, 1564-1568). Cronicarul Eftimie, care a devenit ulterior episcop al Rădăuților (1558-
1561), a scris o Cronică în limba slavonă, a cărei figură principală este Alexandru
Lăpușneanu. El a scris că zidirea mănăstirii a fost începută în anul 1553 și a fost finalizată în a
doua domnie a lui Lăpușneanu, în anul 1564. Domnitorul ar fi fost condus în acest loc de către
sihastrul Pahomie. El l-a numit ca întâiul egumen pe Iacob zis și Molodeț, adică cel vrednic.
Această mănăstire fortificată a suferit stricăciuni imediat dupa moartea ctitorului ei.
Domnitorul Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574) a spoliat mănăstirea de odoarele sale,
folosind o parte din argintărie ca să bată monedă. Din cauză că s-a opus, starețul Iacob Molodeț a fost îngropat de viu.

Începând din anul 1823, Mănăstirea Slatina a fost restaurată prin osârdia
mitropolitului Veniamin Costachi și a arhiereului Filaret Beldiman "Apamias", care a condus
o lungă perioadă mănăstirea ca stareț.
Între anii 1823-1828 s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii (s-a demolat zidul
despărțitor dintre încăperea mormintelor și naos, s-a repictat biserica) și s-au pus acoperișuri
noi de tablă și coloane masive de stejar arhondaricului de lângă poartă. Tot atunci, au fost

dărâmate încăperile și beciurile de pe latura estică a Casei Domnești, lungimea clădirii
reducându-se la jumătate. De asemenea, au fost modificate tavanele încăperilor și acoperișul.
În această clădire a fost amenajată trapeza mănăstirii. Au fost demontate ghizdurile fântânii și
s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei.

Arhitectura

 

Biserica "Schimbarea la Față" este construită din piatră brută cu amestec de cărămidă
de către meșteri pietrari bistrițeni, care au îmbinat elemente de arhitectură medievală
tradițională cu elemente moderne. După unele opinii, ea se aseamănă ca plan cu Biserica
Sfântul Ioan din Piatra Neamț (ctitorită de Ștefan cel Mare), iar după altele cu
biserica Mănăstirii Probota. Ea are dimensiuni monumentale (40 m lungime și 36 m înălțime),
fiind considerată printre cele mai înalte biserici din Moldova.
Biserica are plan triconc, cu abside laterale înscrise în grosimea zidului și cu o turlă
octogonală deasupra naosului. Zidurile sunt susținute de 9 contraforturi (două în colțurile
dinspre vest, câte trei pe laturile de nord și de sud și unul mic în axul absidei altarului).
Edificiul este înconjurat de un singur rând de ocnițe, dispuse sub streașină. Absida altarului
este decorată cu 13 firide alungite. Turla este de formă octogonală și se înalță pe o bază
stelată, înecată pe jumătate în acoperiș. Ea este împodobită cu firide și ocnițe.

Iconița

 

Pictura originală a bisericii a fost realizată în secolul al XVI-lea de zugravi
necunoscuți din Moldova. Ea a fost distrusă în timpul luptelor din 1821 dintre eteriștii
refugiați în mănăstire și turci, când biserica a fost incendiată.
Pe peretele vestic al pronaosului, în stânga intrării, se află tabloul votiv în care este
reprezentată întreaga familie a ctitorului: domnitorul Alexandru Lăpușneanu, Doamna
Ruxandra și cei 8 fii (4 băieți și 4 fete).
În exterior, biserica n-a avut pictură exterioară, fiind acoperită cu un strat de tencuială.

 

Pont:

 Biserica Schimbarea la Față este o capodoperă a arhitecturii medievale românești și
se remarcă prin somptuozitate, rafinamentul artistic, măiestria și complexitatea
ornamentației.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !