EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Slatioara

0 / 5

Mănăstirea Slătioara (Suceava)

 

Mănăstirea Slătioara este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată în
satul Slătioara din comuna Râșca (județul Suceava) și înființată în anul 1993.

 

Scurt istoric

 

 

Pentru deservirea necesităților religioase ale credincioșilor ortodocși din
satul Slătioara a funcționat o bisericuță de lemn, construită în anul 1797, care a devenit cu timpul neîncăpătoare.

În anul 1979, a fost numit ca paroh la Slătioara preotul Vasile Bostan. În condițiile în
care statul comunist demola biserici și permitea cu foarte mare greutate construirea altora, iar
în satul Slătioara o parte dintre credincioșii ortodocși trecuseră la Biserica Ortodoxă de Stil
Vechi din România (care dispunea de o mănăstire, construită după război, chiar sub regimul
comunist și care era sediu mitropolitan), părintele Vasile Bostan și soția sa, presbitera Elena, a
început la 11 septembrie 1980 construirea unei biserici monumentale de zid.
Biserica s-a construit prin contribuția și jertfa benevolă a credincioșilor ortodocși din
localitate, la care s-au adăugat importante ajutoare bănești din partea Mitropoliei Moldovei și
Sucevei, păstorită de către IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu. Lucrările s-au efectuat sub directa
îndrumare a părintelui Vasile Bostan, ajutat de soția sa, presbitera Elena, de arhimandritul
mitrofor Teofil Pandele din Galați, epitrop și consilierii parohiali. Mulți enoriași au efectuat
muncă voluntară pentru construirea bisericii. Printre cei care au efectuat danii de valori mari
este amintită de pisanie familia lui Ilie și Maria Maftei din Slătioara. De asemenea, au făcut
donații credincioșii din comuna Boroaia, în frunte cu preotul Alexandru Argatu (fiul
părintelui Ilarion Argatu), și cei din Brăila.
Meșterii zidari care au construit biserica au fost din comuna Boroaia. Pictura bisericii
în tehnica frescă a fost începută în anul 1985 de pictorul bisericesc prof. Constantin Călinescu
din Iași (1907-1985) și de ucenica sa, Iulia Handragel din Mălini, iar după moartea
profesorului a fost continuată de ucenică și de presbitera Elena.
Biserica a fost sfințită la data de 11 septembrie 1988 de către P.S. episcopi Pimen
Suceveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Eftimie Luca, Episcop al Romanului și
Hușilor, și Arhimandritul Mitrofor Teofil Pandele din Galați, înconjurați de protoiereul
locului Vasile Hrestic și de un sobor de peste 40 de preoți, diaconi și mulțime mare de popor.Biserica are hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil, dar și Sfinții Împărați Constantin și Elena
În anul 1993, la inițiativa preotului Vasile Bostan și cu aprobarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, biserica de mir a fost transformată în mănăstire cu obște de maici.

Arhitectura

 

Incinta mănăstirească este înconjurată de un zid din bolovani de piatră, având spre
stradă o poartă metalică. Aleea de la poartă la biserică este din beton și are 100 m lungime și 3
m lățime. De asemenea, există o alee betonată de la biserică la clădirea stăreției. De-a lungul
aleilor sunt straturi cu flori.
Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și
a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă
zincată și are pardoseală din mozaic venețian.
Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este închis
și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, pe o ușă masivă de stejar, cu grilaj din
fier în interior și cu stâlpi din piatră de râu.
La marginea pridvorului, pronaosul are deasupra sa două turle octogonale oarbe,
așezate în dreapta și stânga sa pe o bază pătrată și una stelată. Turlele sunt luminate de câte
opt ferestre și au deasupra lor trei rânduri de firide, între care se află decorații sculpturale. Pe
baza pătrată se află un alt rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă
semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor.
Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe
abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari,
terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având
firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate.
Altarul este spațios, fiind luminat de 3 ferestre (une pa absidă și alte două pe lateral).
Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei.
Pe fațada exterioară a bisericii se află motive ornamentale turnate din praf de
marmură, ciment alb și armătură de fier-beton, care le imită pe cele de la Mănăstirea "Sf.Trei
Ierarhi" din Iași (confecționate din piatră). Decorațiunile exterioare au fost făcute după
modele prelucrate în ipsos de preotul Vasile Bostan și de presbitera Elena. Pe fațadă, biserica
este înconjurată de un brâu format din patru muluri (la 2/3 din înălțimea bisericii), deasupra
căruia se află firide terminate în arc, ornamentate cu stucaturi.

Pictura bisericii este executată în tehnica frescă, fiind opera profesorului Constantin
Călinescu din Iași și a ucenicei sale, Iulia Handragel. Printre frescele din biserică este de
menționat icoana Sf. Trei Ierarhi pictată la intrarea in pridvor, deasupra brâului torsionat. Pe
pereții de sud și nord ai pronaosului sunt pictati toti sfinții români, printre care și Sf. Ioan
Iacob de la Neamț – Hozevitul (acesta fiind canonizat abia în 1992). de asemenea, pe bolta
pronaosului, sunt pictate 20 de mănăstiri importante din Moldova.
La 20 m nord-vest de pridvorul bisericii, a fost construit un turn-clopotniță înalt de
25 metri, după modelul celui de la Mănăstirea Putna. Turnul este construit din zid și trei etaje plus cupola.

La 50 m vest de biserică se află clădirea stăreției (fosta casă parohială). Clădirea este
din zid, are un etaj și este acoperită cu tablă zincată. Ea mai adăpostește și trapeza, bucătăria,
chiliile, camera oficială și salonul pentru primirea oaspeților.
În curtea bisericii de lemn se află mormântul pictorului prof. Constantin Călinescu (1
mai 1907 – 2 noiembrie 1985), care a început pictura lăcașului de cult.

Pont:

 Astăzi, mânăstirea este angajată în construcţia unei noi Biserici mitropolitane, cu
hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh”, precum şi în diversificarea îndeletnicirilor
monahale.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !