EnglishRomână
Obiectiv turistic

Manastirea Teodoreni

0 / 5

Mănăstirea Teodoreni

 

Mănăstirea Teodoreni, întâlnită și sub denumirea de Mănăstirea Todireni, este o
mănăstire de maici amplasată în municipiul Suceava, pe Strada Cuza Vodă nr. 19, în
cartierul Burdujeni. Ea a fost ctitorită în anul 1597 de către postelnicul Teodor Movilă, fratele
mai mare al domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606).

 

Scurt istoric

 

În anul 1472, pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Teodoreni, sfetnicul Bunea a
construit o biserică din lemn, aici aducându-le la porunca lui Ștefan cel Mare pe domnița
Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci.

Pe locul acestei bisericuțe, la sfârșitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor
(Toader) Movilă a ctitorit o mănăstire de călugări, zidind acolo o biserică de zid. Postelnicul
făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului
Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader) Movilă a fost frate
vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al
Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate
(Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova.

Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se
află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Într-un document din 19
decembrie 1611 – 31 august 1612 se spune că mănăstirea "numită a lui Toader Moghilă" a fost
zidită "din nou" în timpul domniei lui Ieremia Movilă de fratele său Toader care i-a dat tot
avutul său și multe sate ce au fost dreptele lui ocine". De asemenea, există o însemnare din
1599 pe o carte dată de Ieremia Movilă "întru a noastră rugă în sfînta besearică unde iaste
hramul Înălțarea Domnului Dumnezeu și Mîntuitorul nostru Is. Hs. carea iaste în cetatea Sucevei

Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au
fost aduși aici țărani ruteni din părțile Storojinețului, cărora li s-au dat o bucată de pământ
pentru a-și construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a așezat și populațieromânească. Proprietarul moșiei Teodoreni, marele logofăt și cronicar Miron Costin, pe
vremea când era pârcălab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite
mesaje către slujbașii săi din Teodoreni. Numele localității s-a schimbat astfel din Teodoreni în Burdujeni.

Arhitectura

 

Biserica are o formă trilobată și este asemănătoare ca plan cu Biserica Sfântul Dumitru
din Suceava, fiind mai mică decât aceasta. Construită din piatră de către Constantin Batiște,
cumnatul lui Teodor Movilă, ea are ziduri de peste un metru grosime. În exterior, în partea
superioară se află un brâu de ocnițe care înconjoară biserica.
Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și
altar. Pridvorul este de dimensiuni mici și este boltit cu o calotă sferică, iar ușa de intrare în

biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și
are doar două ferestre. Zidul dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului.
Naosul are două abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a
fost realizată în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit și
el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră.
Deasupra naosului se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea
este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară prin
arcuri duble. Există două rânduri de ocnițe care înconjoară turla, unul în firide și unul
deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale.

 

Iconografia

 

Biserica a fost pictată în anul 1785, dar zugrăveala s-a degradat în timp, fiind păstrat
azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate în mărime naturală portretele lui Teodor Movilă și
al fiului său, Ioan, care se află pe peretele din stânga al pronaosului. În ultimii ani, biserica a
fost repictată în stil bizantin și în tehnica frescă de pictorul profesor Nicolae Sava din
București. Pe lângă elementele tradiționale, apar și elemente de inovație și creație autentică,
atât cromatic, cât și compozițional. Pe peretele din dreapta al pronaosului a fost pictat un nou
tablou votiv, în care cei doi ctitori apar reprezentați împreună cu familiile lor.

 

Pont:

 Printre odoarele Mănăstirii Teodoreni care se mai păstrează și astăzi menționăm cărți
vechi cu litere chirilice și grecești, icoane vechi, vase liturgice și odăjdii.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !