EnglishRomână
Obiectiv turistic

Mnastirea Bogdana

0 / 5

Mănăstirea Bogdana

 

Mănăstirea Bogdana este o mănăstire ortodoxă de călugări situată în
municipiul Rădăuți (județul Suceava), pe strada Bogdan Vodă nr. 4-6. Biserica mănăstirii a
fost ctitorită de către voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal
moldovean, și a avut rolul de necropolă domnească.
Ansamblul Mănăstirii Bogdana a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul
Suceava din anul 2015, fiind alcătuit din următoarele 3 obiective:
 Biserica "Sf. Nicolae" – datând din secolul al XIV-lea
 Turnul clopotniță – datând din anul 1781
 Casa parohială – datând din anul 1876

 

Scurt istoric

 

 

Inceputurile Manastirii Bogdana, cunoscuta sub denumirea de Biserica Sfantul Ierarh
Nicolae, se pierd in negura vremurilor, in perioada de constituire a statului feudal moldovean.
De-a lungul vremii, acest monument arhitectural de o frumusete aparte a indeplinit un rol
istoric, religios si cultural deosebit.
In ciuda intemperiilor vremii, biserica a rezistat peste veacuri cotropirilor tatare si
turcesti, jafurilor, razboaielor si dominatiei hasburgice, constituind de-a lungul timpului o
garantie a spiritului national romanesc.

Monument de arhitectura, biserica Sfantul Nicolae a fost zidita, de voievodul Bogdan
Voda (1359-1365), ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in lupetele ce le-a purtat
pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Tara Moldovei.
Acest sfant locas de inchinare avea sa-i fie si necropola atat lui, cat si urmasilor familiei sale,
aici fiind ingropati domnitorii Moldovei pana in timpul lui Alexandru cel Bun, dar si rudele familiilor domnitoare.

In timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit locas episcopal, episcopii
avandu-si resedinta in incinta manastirii. Unii istorici afirma ca Manastirea Bogdana a fost
resedinta mitropolitana, pana la data de 26 iulie 1401, cand Mitropolia Moldovei a fost
recunoscuta oficial de catre Patriarhia de la Constantinopol si scaunul mitropolitan a fost mutat la Suceava.

In anul 1775, cand nordul Moldovei a fost ocupat de hasburgi, Manastirea Bogdana a
fost desfiintarta, iar Biserica Sfantul Nicolae a ramas biserica episcopala pana in anul 1782,
cand episcopia a fost transferata la Cernauti.
Prin mutarea episcopiei la Cernauti, in anul 1782, Biserica Sfantul Nicolae a fost
transformata in biserica parohiala, de mir, o parte din chiliile existente in jurul bisericii au fost
demolate, iar o alta parte transformate in grajduri pentru caii garnizoanei austriece stationata aici.

Dupa anul 1918, cand Bucovina a fost eliberata, Manastirea Bogdana nu a mai fost
reinfiintata, iar Biserica Sfantul Nicolae a ramas biserica parohiala pana in ultimile decenii ale
secolului al XX-lea, cand a fost inchisa de regimul comunist, fiind considerata monument istoric.

Manastirea Bogdana a fost redeschisa la data de 6 decembrie 1992, cand a fost instalat,
primul staret al manastirii de dupa 1775, in persoana arhimandritului Teodor Pavlo. In anul
1996 staretul Teodor s-a mutat la cele vesnice, in locul sau fiind ales parintele arhimandrit Iustin Dragomir.

Noul staret a accelerat ritmul lucrarilor in curs de desfasurare si a inceput unele noi,
astfel ca in anul 1996 a fost inlocuita catapeteasma degradata din lemn de tei a Bisericii
Sfantul Nicolae cu una noua din lemn de stejar si a inceput constructia unui corp de chilii cu
arhondaric, terminat in anul 1998. Tot in acest an a fost terminata si acoperita cu tabla de
cupru, noua biserica, cu hramul Sfantul Leontie de la Radauti.

 

Arhitectura și iconografia

 

Biserica Sfântul Nicolae este prima construcție religioasă de piatră din Moldova,
păstrată în forma ei originală, nealterată până astăzi. Ea este înaltă, cu acoperișul țuguiat,
având ziduri groase de 1,40 metri, sprijinite inițial de 10 contraforturi. Peretele sudic al
pronaosului avea un contrafort și trei ferestre, pe când peretele nordic are o fereastră și trei contraforturi.

Biserica are 11 ferestre: trei la pridvor, două la pronaos, patru la naos (dintre care trei în
peretele sudic și una pe peretele nordic) și două la altar cu deschideri strâmte în exterior, dar
mult lărgite spre interior.

Biserica nu are turlă, acoperișul fiind înalt, cu pante repezi și o streașină largă. Ca
urmare a adăugării pridvorului de către Alexandru Lăpușneanu, acoperișul a trebuit și el
modificat pentru a cuprinde și pridvorul.
Clopotnița se află în prezent într-un turn construit în anul 1781, în vremea păstoririi
episcopului Dosoftei Herescu, ultimul episcop care și-a avut reședința aici. Pe unul dintre
clopote se află o inscripție în limba slavonă: Io Ștefan, voievodul Țării Moldovei, putând data
din vremea lui Ștefan I (1394-1399).
În interior, biserica se prezintă ca o sinteză a elementelor romanice, bizantine și gotice.
Ea are o navă centrală și două laterale, despărțite între ele prin șase stâlpi masivi în dreptul
cărora bolta navei centrale este întărită cu arcuri dublouri. Navele laterale au aceeași înălțime
cu nava centrală în dreptul pronaosului și sunt mai joase înn dreptul naosului. Deasupra
navelor laterale din naos au fost construite două încăperi mici, boltite în semicilindru, la care
se ajunge pe o scară în spirală.
Între pridvor și pronaos și între pronaos și naos sunt pereți despărțitori străpunși de uși la mijloc.

Nu se știe când biserica a fost pictată pentru prima dată, într-un document din 1415 fiind
menționate unele picturi realizate în vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Pictura a fost
completată sau refăcută de către Ștefan cel Mare, apoi în 1558, în perioada domniei
lui Alexandru Lăpușneanu, s-a realizat o restaurare a picturii în tehnica frescă. Un nou strat de
picturi datează din perioada 1745-1750, din timpul episcopului Iacob Putneanul.
Lucrările de restaurare ale edificiului din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au dus la
o deteriorare a picturii, inclusiv a tabloului votiv. Unele picturi care datează din perioada lui
Ștefan cel Mare sunt patru compoziții din altar: Cina cea de taină, Împărtășirea Sf. Apostoli cu
pâine, Împărtășirea Sf. Apostoli cu vin și Spășarea picioarelor. Ele se aseamănă cu cele de la Mănăstirea Voroneț.

Pictura interioară a bisericii a fost refăcută din nou în anul 1880 de pictorul
bucovinean Epaminonda Bucevschi în tempera.
Tabloul votiv este pictat în naos, pe peretele de sud-vest al navei. Voievodul care ține
în mână biserica fără pridvor nu poate fi Alexandru Lăpușneanu, deoarece el a adăugat
pridvorul. Unele opinii acreditează ideea că ar fi Bogdan I. [6] Urmează un copil, apoi un
domnitor cu barba scurtă și cu un filacter în mâna stângă care ar putea fi Alexandru cel Bun,
apoi un domnitor fără barbă care ar putea fi Ștefan cel Mare, dovadă că pictura a fost făcută în timpul său.

O altă pictură interesantă din biserică se află în partea stângă a pronaosului lângă
mormântul Anastasiei, fiica lui Lațcu. Este un portret în care set reprezentată o femeie cu
coroană cu un filacter în mână condusă de Maica Domnului în fața Mântuitorului, lângă care
se află Sf. Nicolae. Se presupune că ar fi vorba chiar de Anastasia, binefăcătoare a Mănăstirii
Bogdana, căreia i-a dăruit satul Coțmani.

Comoara de la Mănăstirea Bogdana

 

Într-una din zilele anului 1639 Rădăuțiul era în flăcări. Lumea fugea îngrozită pe
străzi, bărbați și femei cu copii în cârcă, care țipau cât îi ținea gura, cei mai mărișori ținându-
se de veșmintele mamelor, fără să mai simtă durerea din tălpile rănite de pietrele de pe ulițele
colbăite. Animale scăpate fugeau înnebunite, parcă fugărite de fiare. Peste tot numai fum, iar
focul părea că mistuie întreg orașul. Sărăcimea căuta cu disperare să-și salveze pielea iar cei
mai înstăriți încercau să ascundă ori să ia cu ei ce se mai putea salva.
Nimeni nu știa cine sunt năvălitorii și de unde au apărut. Însă tuturor le era clară
intenția asediatorilor: jaful. La mănăstirea Bogdana, însă, era slujbă. Cineva obișnuit cu
atmosfera de la slujbele mănăstirii însă, și-ar fi putut da seama că înăuntrul bisericii, pe lângă
slujbă, se mai petrece ceva. Din timp în timp, câțiva călugări mai vânjoși, îmbrăcați cu straie
largi, ieșeau din biserică, dar aveau un pas apăsat, de parcă ar fi cărat cine știe ce povară.
Călugării au auzit din timp despre grozăvia care se petrecea în oraș, dar măcar se
bucurau, dacă s-ar mai putea spune așa, că atacatorii nu sunt turci și cu toate că urma jaful,
știau că biserica nu va fi incendiată. Pentru că timpul era foarte scurt, au hotărât ca imediat să
înceapă slujba privegherii și să ascundă comoara cea mai valoroasă a mănăstirii: moaștele
Sfântului Leontie. Dar unde să le ascunzi când orașul, curtea roiau de lume, iar biserica era și ea, plină ochi?

Legenda spune că monahii s-au adunat ciorchine în naos, în fața tabloului votiv, încât
nimeni nu-și putea da seama ce se întâmplă în mijloc. Au ferit lespezile de piatră de pe
pardoseală și au început să sape. Pământul scos era pus în traiste, iar călugării mai voinici le
doseau pe sub largile rase și le răsturnau prin dosul chiliilor, chiar în chilii, fără să-i vadă
nimeni. După câteva ore, când privegherea era pe sfârșite, iar moaștele sfântului erau
bine tăinuite, au apărut și tâlharii. Cât de mare a fost jaful ori câți vor fi pierit de sabie nu se
mai știe, însă istoria a lăsat câteva indicii că, într-adevăr, în acea zi nefastă din 1639 Rădăuțiul
nu a cunoscut mila. Însuși Vasile Lupu, domnitorul Moldovei din acei ani a venit la Rădăuți să vadă ce s-a întâmplat, și tulburat de distrugerile văzute ar fi spus cu tristețe: „Domnia mea
a văzut pe acea Sfântă Episcopie lipsită de oameni și prădată de tâlhari”.
Curios este că după acea invazie moaștele sfântului Leontie au fost considerate
pierdute, la fel ca toate odoarele prădate, semn că nimeni din cei care au plănuit ori au
îngropat sfintele moaște nu a mai rămas în viață.
A rămas doar o legendă, pe alocuri obscură, despre o comoară îngropată în graba mare
de călugări, în timpul unei privegheri.

 

Pont:

 Vizitarea Monumentelor de cult este posibilă oricând în intervalul orar 8:00-20:00.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !