EnglishRomână
Obiectiv turistic

Pestera Bisericuta

0 / 5

DESPRE

 

Peştera Bisericuţa – se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, la 15 m sub nivelul acestuia, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda; este situată la 15 m sub nivelul Platoului Ciumerna. Intrarea orientată NV dă acces direct într-o sală de 15/10 m. înalta de 4 m. Continuă cu un culoar în forma de Z care dă acces într-o noua sală. Aici apar primele formațiuni, stalacmite, stalactite, coloane, montmilch. Interesant că toți pereții sunt acoperiți cu piele de leopard. Sunt pete de un maro mai închis pe fond galben formate de cristalizări influențate de apa de condens de pe perete. Fenomenul este puțin studiat. După un alt coluar ajungem în Sala Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o săliță, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o conexiune pe sub galeria principală.

Peștera a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobanii de pe Ciumerna, iar în timpuri de restriște ca biserică, de unde și denumirea. Aici au fost găsite cranii și oase de Ursus speleus

Peştera se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, judeţul Alba, în partea centrală a Munţilor Trască, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge la peşteră pe drumul judetţean Alba Iulia – Întregalde, apoi pe drumul forestier până în cătunul Sfârcea (4 km). De aici, se merge pe jos timp de o oră, pe o potecă nemarcată. Peştera Bisericuţa ste situată la 15 m sub nivelul Platoului Ciumerna. Intrarea oferă acces direct într-o sala de 15/10 metri, înaltă de 4 metri. Se continuă cu un culoar în forma de Z care dă acces într-o noua sală. Aici apar primele formaţiuni, stalagmite, stalactite, coloane şi montmilch. Montmilchul este o substanţă complexă ce conţine cristale microscopice de carbonaţi de calciu şi 35-75% apă. Interesant este faptul că că toţi pereţii seamănă cu o piele de leopard. Sunt pete de un maro mai inchis pe fond galben formate de cristalizări influenţate de apa de condens de pe perete. Fenomenul este puţin studiat de către specialişti. Dupa un alt culoar se ajunge în Sala Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puţul Negru care dă acces într-o săliţă, iar în dreapta, un puţ strâmt prin care se ajunge în Sala Urşilor. Între aceste două sali există o conexiune pe sub galeria principală. În total, peştera are o lungime de 320 metri.

Peştera a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobanii de pe Ciumerna iar în timpuri de restrişte ca biserică, de unde şi denumirea pe care a primit-o. Prima explorare a fost făcută în 1966 de către speologul Viorel Luduşan şi alţi colegi ai acestuia.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !