EnglishRomână
Obiectiv turistic

Pestera Cuciulat

0 / 5

DESCRIERE

PRIMELE PICTURI RUPESTRE DIN ROMANIA

 

 

Picturi paleolitice în Peștera Cuciulat (Podișul Someșan). Pe 28 iulie 1978, echipa care explora Peștera din cariera Cuciulat (1707 metri lungime totală, 34 (-32,5/ +1,5) metri denivelare), descoperă și observă (Mihai Codescu, Adrian Done) mai multe desene roșii, unele foarte clare, altele greu de interpretat. Acestea erau primele picturi paleolitice din România, vechi de aproximativ 12.000 de ani.
Cea mai evidentă dintre picturi este căluțul (24,5 x 12,5 centimetri). Apoi se remarcă felina, de dimensiuni aproape triple

 

In 1978, anul apariţiei volumului „Omul şi peştera“, o carte ce cuprinde şi un capitol consistent dedicat artei parietale, o echipă de studenţi bucureşteni speologi amatori din cadrul Clubului „Emil Racoviţă“ a pornit să exploreze lumea subterană ascunsă în adâncul dealului de piatră de var de pe malul drept a Someşului, în imediata apropiere a carierei din Cuciulat. Căluţul din adâncuri „Rătăcind printre cele trei nivele săpate cândva de un râu subteran, la un moment dat, pe o ieşitură de piatră de sub tavanul unei săliţe, speologii au zărit silueta unui căluţ roşcat, înalt cât palma, cam de un cot lungime, cu capul plecat înspre stânga. S-au grăbit să-l fotografieze şi, după developare, au trimis diapozitivul unui specialist, care să certifice autenticitatea descoperirii lor“, spune scriitorul Gyorfi Deak Gyorgy, din Jibou. Unică în Europa Centrală Un an mai târziu, în 1979, peştera a fost cercetată şi de Marin Cârciumaru, care, pe lângă imaginea cabalinei, a mai descoperit şi alte reprezentări. „Pe pereţii galeriei se aflau mai multe pete cărămizii, printre care au putut fi desluşite destul de clar conturul unei leoaice pornite la vânătoare, o siluetă umană de o jumătate de metru înălţime, un alt căluţ, neterminat şi, lucru deosebit de rar, o pasăre cât o vrabie, care ar putea la fel de bine să reprezinte o ciocârlie”, explică Deak Gyorgy. Importanţa acestei descoperiri a fost atât de mare, încât căluţul de la Cuciulat a fost ales să figureze pe coperta cărţii lui Marin Cârciumaru, „Mărturii ale artei rupestre preistorice din România

Se presupune că culoarea roşie-cărămizie a picturilor a fost obţinută dintr-o argilă bogată în oxizi de fier. În sprijinul acestei teorii vine un bulgăre de argilă de acest fel, găsit între actuala intrare în peşteră şi sala pictată. În ciuda vechimii sale, vopseaua este bine fixată, fiind acoperită cu o crustă subţire de calcite, ceea ce îi conferă o şi mai multă stabilitate.

Actualmente, peştera este închisă publicului datorită prăbuşirii frontului fostei cariere de calcar din zonă, ceea ce a dus la blocarea intrării în peşteră.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !