EnglishRomână
Obiectiv turistic

Pestera Curecea

0 / 5

DESCRIERE

 

 

Se află tot pe raza comunei Balta, în Dealul Curecea, în zona numită ,,La Morminţi”.

 

Este o peşteră mare, polietajată, lunga de circa 4000m. Are două deschideri.

Deschiderea nord-vestică se face într-o dolină, continuând cu un aven de 10m adâncime, dar uşor accesibil.

Din galeria principală se deschid două ramuri:

-ramura nordică, parţial activă, are 250m dezvoltare şi e mai greu de parcurs.

-ramura sudică are tavanul aproape orizontal, iar de el stau agăţate stalactite din mondmilch de aproape 1m lungime.

Planietatea tavanului e rezultatul eroziunii lente a calcarului de către apele freatice cu nivel relativ constant.

În porţiunea sudică galeria principală face numeroase coturi şi meandre, menţinând morfologia diaclazelor, dar şi planietatea tavanului, care devine reprezentativă pentru această peşteră.

(Această planietate a tavanului se întâlneşte şi în Peştera Limanu de lângă Mangalia.)

Spaţiile largi fac parcurgerea peşterii uşoară.

Spre capăt putem alege din două variante de parcurgere, variante ce se întâlnesc după circa 100m.

Ieşirea se poate face şi prin această deschidere din capătul sudic, gura de dimensiuni mai reduse, după ce am parcurs mai bine de 1100m de la intrare.

Aceasta deschidere poate funcţiona pe vreme ploioasă ca o insurgenţă, (loc de pătrundere a apei in subteran), planul Peşterii Curecea suprapunându-se peste confluenţa subterană a trei pâraie.

Vizita durează 3-4ore şi necesită surse sigure de iluminat, iar pe timp ploios cizme şi, uneori, combinizon

Pestera a fost semnalata de I. Vintilescu in 1941. In 1962, V. Decu si M. Bleahu au explorat-o in cea mai mare parte, iar in 1967 i-au publicat harta si descrierea. Explorari recente facute de speologii amatori au marit lungimea cunoscuta a acestei pesteri, prin adaugarea de noi galerii.

Peretii si tavanul sint aproape nuzi; doar in culoarele fosile s-au dezvoltat ceva mai multe formatiuni concretionare. Trebuie mentionata prezenta in zona nordica a formatiunilor stratiforme de silex (negre) acoperite de oxid de mangan. Planseul este acoperit in general cu aluviuni si material elastic; argila si crusta stalagmitica exista in etajul fosil. In portiunea nordica a pesterii, galetii si fragmentele de calcar sint acoperite cu o crusta neagra de oxid de mangan.

Pestera s-a dezvoltat ca rezultat al actiunii a trei ape: apa piriului Ponorel, care dispare sub pamint in ponorul de “La Morminti’, apa unui alt piriias care traverseaza Lunca Ponorelului venind dinspre sud si se pierde cam in acelasi loc, si apa unui al treilea piriias care se pierde printr-un alt ponor in dreptul Crovului lui Rascraci, pe versantul vestic al Dealului Curecea.

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !