EnglishRomână
Obiectiv turistic

Pestera Dambau

0 / 5

DESCRIERE

 

Peştera s-a format într-un masiv izolat de calcare tithonice care alcătuiesc partea superioara a vârfului Dâmbău. Acest vârf de 1369 m este situat în partea de SV a Trascăului, în NE oraşului Zlatna. Este mărginit la vest de Valea Morilor spre care coboară o pantă abruptă, iar la est, de Valea Feneşului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se afla un mic platou ,,La stâna urlătoare” un câmp de lapiezuri şi doline, loc de colectare a apelor de precipitaţii, care au drenat peştera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generala E-V.

Intrarea peşterii de 2/1,5 m se afla la o altitudine absoluta de 1355m. Lungimea totală a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriană de 250 de metri cu un coeficient de ramificaţie de 4,8. Denivelarea totala a galeriilor este de -78m. Peştera are doua sectoare distincte, formate independent: Galeria Scărilor, Galeria Lacului. Galeria scărilor începe de la intrare cu culoarul de acces săpat pe o diaclază cu urme evidente de eroziune. La 20 de m de la intrare acesta reprezinta o strangulare de 0,4/0,4m, în care se simte un puternic curent de aer.
Culoarul de acces debuşează în Sala Mare, puternic descendentă de dimensiunile 25/20/8m, îmbracată în montmilch alunecos. Sala mare continuă în culoarul scărilor, o diaclază înaltă care coboară până la -50m unde se închide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare şi Sala Scărilor a coborât la un nivel inferior, mai întâi prin doua puţuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puţul dintre Sala Mare şi Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m şi este împodobită cu frumoase scurgeri parietale şi stalactite fistulare.
Aici debuşează şi Galeria Dublă, meandrată şi frumos ornata. Galeriile duble, cu secţiune în forma de “S” sunt des întâlnite în aceasta pesteră. Ele sunt practic o singura galerie care prezintă în secţiune verticală o puternica strangulare la mijloc care o desparte în două galerii accesibile separat. Formarea lor numai pe diaclaze se explica prin reducerea la un moment dat a debitului apei care acţiona pe galerie producând îngustarea şi adâncirea galeriei în partea ei centrală. La o nouă creştere a debitului, începe lărgirea de jos în sus a şanţului format, galeria superioară fiind folosita ca preaplin.
Din Sala Foto o săritoare de 9 m dă acces la Rascruce, loc de întâlnire a patru galerii: Sala Foto, Galeria Nicovală, Galeria Puţurilor şi al doilea sector al peşterii, Galeria Lacului. Galeria Nicovală, şi ea puternic descendentă, prezintă o succesiune de săli înalte cu pereţi puternic erodaţi. Podeaua sălilor este brăzdată de şanţuri adânci de 1-2 m, cu o lăţime de numai 10-30 cm , care au lăsat între ele frumoase septe de eroziune. Spre finalul galeriei dimensiunile scad, locul sălilor înalte fiind luat de doua tuburi de curgere sub presiune.
Aici se află cota minima a pesterii de – 76 m. De la Răscruce spre Sala Puţurilor urmează o săritoare de 6 m şi se pătrunde într-o sala de 8/4/12 m în peretele căreia apar cele două puţuri din Culoarul Scărilor. În partea nordică sala se continuă cu alt put de 8 m, uşor înclinat si plin, ca dealtfel tot acest sector, cu argilă. Din puţ, pe o galerie dublă, se ajunge în Galeria Nicovală. Al doilea sector al peşterii este Galeria Lacului, opera unui alt curs de apa temporar care se varsă în cel principal La Răscruce.

Munţii din judeţul Alba ascund multe peisaje spectaculoase, în adâncuri. Dacă unele peşteri sunt amenajate şi accesibile pentru turişti, altele sunt rezervate mai degrabă celor antrenaţi în speologie. Dincolo de importanţa ştiinţifică a elementelor descoperite în subteran, cele mai multe „guri” spre adâncuri au particularităţi interesante. Una dintre acestea este Peştera Dâmbău, aflată la cea mai mare altitudine în Munţii Trascăului, aproape de Zlatna

Unii autori cred că se formează direct, prin precipitare, alţii cred că este un produs de dezintegrare, de alterare a calcitului. Alte ipoteze prezintă ideea că bacteriile joacă un rol important în formarea acestei subsanţe. Din punct de vedere ştiinţific, montmilchul sau laptele de munte este un depozit de calcit moale, îmbibat de apă, format în anumite condiţii pe pereţii unor peşteri. Numele provine din limba germană. Iniţial a avut forma mondmilch, “lapte de lună”, de la peştera Mondloch, Gaura Lunii, din Elveţia, dar, cu timpul, a devenit montmilch, “lapte de munte” Montmilchul se prezintă ca o substanţă albă, care, în funcţie de conţinutul de apă, este lichidă sau păstoasă, cu consistenţa brânzei moi. Dacă este uscată devine sfărâmicioasă, formând un praf alb cu cristale mai fine decât cele mari care intră în compoziţia depozitelor de calcit.

LEGENDA MUNTELUI DAMBAU

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !