EnglishRomână
Obiectiv turistic

Pestera Dambovicioara

0 / 5

DESCRIERE

 

Bazinul Dambovicioarei numara aproape 50 de pesteri, insa nu toate pot fi vizitate. Pestera Dambovicioara este cea mai cunoscuta si printre cele mai vechi, fiind descoperita pe la 1500. Amplasata intr-o zona superba, pestera este si foarte accesibila, mai ales de catre turistii care ajung in zona Rucar-Bran sau de catre amatorii de drumetii. Numai in interiorul cavernei (care are o inaltime de peste doi metri) exista trasee cu o lungime ce depaseste 250m si galerii usor ramificate. Pot fi vizitate toate galeriile in afara de una care este inchisa vizitatorilor. Este o peșteră caldă, cu o temperatură de 10 – 12 °C și cu o umiditate moderată. Peștera este “uscată”, pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer. Peștera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deși această lungime este incomparabil mai mică față de alte peșteri din România, Peștera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful și natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult.

 

Situata in partea de sud a masivului Piatra Craiului, pestera Dambovicioara este la doar un kilometru de satul Dambovicioara din judetul Arges. Noi am vizitat pestera pe la jumatatea lunii noiembrie. Am plecat pe ploaie din Rasnov si dupa ce am trecut de Bran si am inceput sa urcam, ploaia s-a transformat brusc in ninsoare. A fost prima ninsoare pe care am prins-o in acest sezon.

La pestera se ajunge pe un drum serpuit si foarte frumos strabatand Cheile Dambovicioarei. Din punctul meu de vedere, este un traseu care merita facut pe bicicleta. Peisajele sunt superbe si pe alocuri mai apare cate o casa, de-a lungul paraului Dambovicioarei

 

LEGENDA

 

 

Una din cele mai frumoase legende vorbeşte despre cum peştera le-a fost adăpost unor haiduci din partea locului. Ce luau de la turişti, împărţeau copiilor săraci.

„Ei, în timpul când nu erau turişti, să intre în peşteră, ei stăteau pe vârful muntelui, iar când intrau turiştii în peşteră, coborau pe nişte frânghii. Se legitimau din gură, că bănuiesc că nu erau legitimaţi şi spuneau ce rol au. Aceşti haiduci se numeau Fulga şi Budac, doi frăţiori erau”,

La intrarea in pestera in stanga si in dreapta sunt doua galerii micute de aproximativ 20 m, fiecare, care sunt infundate. Se inainteaza si se poate observa formarea stalactitelor si stalacmitelor proces ce dureaza mii de ani, ducand la formarea coloanelor. De aici pestera se desparte in doua galerii una de cca 20 m si respectiv 100 m. In galeria mica se pot vedea diverse forme create de-a lungul timpului de catre apa ce se scurge pe peretii pesterii. Legenda spune ca in aceasta pestera a trait un pustnic numit Pavel, ce se ruga la un altar, mergea la masa unde manca si scaunul unde sedea. Toate acestea sunt formatiuni calcaroase care de-a lungul timpului au capatat diverse forme recunoscute de localnici ca forma unui cap de tap, a unei soparle si a unei capsuni. In galeria mare cea de 100 m se pot vedea forma unui elefant matur, unei aripi de vultur si cuibul sau, doua aripi de inger, pielea de sarpe, capul unui sarpe un elefant mic, un chip de diavol, un pistol, canapeaua unde statea pustnicul Pavel si biblioteca lui de carti, precum si cuptorasele de paine si covrigi.

Posteaza un nou Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !