EnglishRomână
Obiectiv turistic

Pestera Izverna

0 / 5

DESCRIERE

 

Cine ajunge aici nu poate rata Peştera Izverna, care a devenit celebră şi căutată de străini, după ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secţiunea „Explorări ale secolului XX“ din serialul „Muzeul Smithsonian din Washington“. Peştera Izverna este localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peşterii din Munţii Mehedinţi, la o altitudine de 390 m. Este o peşteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peştera Izverna este celebră şi pentru că are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România. Intervenţia savantului a sporit interesul pentru peşteră al aventurierilor, care sunt în căutarea comorilor despre care se vorbeşte în zonă.Legendele locului spun că Peştera Izverna ar găzdui un depozit de argint al Imperiului Austro-Ungar, ascuns din ordinul împărătesei austro-ungare Maria Tereza. De asemenea, în adâncurile din Peştera Izverna se spune că ar fi îngropat tezaurul Serbiei, când în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cei doi prinţi moştenitori, Milan şi Mihail Obrenovici, îşi disputau tronul. De altfel, Mehedinţiul se află pe harta căutătorilor de comori încă de pe vremea lui Ceauşescu, când se pare că şi Securitatea se implica în astfel de activităţi.

”Pentru prima oară, Peştera Izverna a fost explorată de biospeologul C. N. Ionescu pe o porţiune de 200 metri, a cărei descriere a publicat-o în 1914. În anul 1951, P. A. Chappuis şi A. Winkler au făcut o descriere mai amănunţită a galeriei cercetate, iar în perioada 1964-1967, V. Decou a făcut aici cercetări de biospeologie mai amănunţite, urmat fiind, în 1973, de C. Goran care a şi reuşit să întocmească primul plan al peşterii. În 1979, o echipă a Cercului speologic ,,Focul Viu’ , condusă de S. Roată, a recartat peştera, descoperind galerii noi, lungimea acestora fiind apreciată la 1.800 metri’, a precizat Alexandru Popa.

Peştera Izverna, susţin specialiştii, are cele mai multe enigme din lume, destule dintre acestea neputând fi descifrate nici astăzi, când există mijloace tehnice ultramoderne pentru explorări. În multe puncte există capcane, porţi din stânci care se închid şi se deschid, lăsând apa subterană să inunde galeriile, tavane şi pereţi care în aparenţă se prăbuşesc spre curioşii ajunşi în adâncuri. În anul 1980, Florin Paroiu şi Costel Vanau, pionieri ai scufundărilor din România, au fost primii care au străbătut tainicul Sifon Verde, lung de 50 de metri, apoi Sifonul Galben, dar nu au putut trece de Sifonul Negru, cel mai mare din România, având peste 400 metri lungime şi o denivelare/cascadă de 40 metri

 

Post New Review

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Abonează-te la newsletter !
Descoperă ponturi si oferte de calatorii din toată România. Călătorești mai ieftin dacă ești abonat !